Românii resimt impactul creșterii costurilor la energie prin renunțarea la activități de relaxare și deplasări. Un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții în august 2026 arată că 47% dintre respondenții din România au renunțat la vacanțe, excursii de weekend sau vizite la familie și prieteni. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează la nivelul de 30% pentru întreaga Uniune Europeană.
Impactul economic asupra bugetelor casnice este vizibil și în gestionarea nevoilor de bază ale populației. Aproximativ 55% dintre participanții din România au declarat că au redus cheltuielile destinate alimentelor sau sănătății, într-un interval mult mai ridicat față de 38% raportat la nivelul UE. În plus, 27% dintre români au menționat că s-au îndatorat, au solicitat sprijin financiar sau au amânat plata unor facturi la energie, comparativ cu o medie europeană de 16%.
Modul de utilizare a autoturismului a suferit, de asemenea, modificări importante sub presiunea prețurilor. Pentru 71% dintre participanții români, creșterea prețurilor la energie a schimbat modul în care utilizează mașina personală, peste media europeană de 60%. Un segment de 32% dintre respondenți a ales să înlocuiască anumite deplasări individuale cu transportul public, utilizarea bicicletei sau sistemul de carpooling, o soluție adoptată de doar 22% la nivelul Uniunii Europene.
Puterea de cumpărare a cetățenilor este considerată sever afectată de situația energetică actuală. Între 80% dintre cei din România consideră că energia mai scumpă le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest procent este de 60%. De asemenea, 29% dintre români au redus deplasările necesare pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative, reflectând o prudență generală în cheltuieli.
Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, explică faptul că diferențele de venituri și utilizarea frecventă a mașinii personale contribuie la impactul mai puternic resimtit în țară. Inflația prelungită și incertitudinea economică îi fac pe oameni să fie mai prudenți cu cheltuielile neesențiale. Costurile de transport mai mari pot determina firmele să optimizeze rutele, însă cheltuielile suplimentare în logistică și industrie pot limita resursele pentru consum și pot frâna avansul economiei.
Contextul geopolitic actual rămâne un factor determinant pentru stabilitatea prețurilor la combustibili și rutele de aprovizionare. Evoluțiile din Ucraina și Orientul Mijlociu pot influența direct costurile de transport, însă o scădere a prețurilor depinde de o revenire a veniturilor reale și de o stabilizare internațională. În acest context, tensiunile militare rămân un element de incertitudine major pentru economiile europene și pentru puterea de cumpărare a cetățenilor.