România se confruntă cu o utilizare deficitară a experienței profesionale a persoanelor aflate în a doua parte a carierei, având una dintre cele mai mici rate de ocupare din regiune. Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, rata de ocupare a populației cu vârste între 55 și 64 de ani a fost de doar 57%. Această cifră indică faptul că o parte importantă din segmentul de vârstă activă nu contribuie la economia țării, în ciuda competențelor acumulate.
Situația este îngrijorătoare în contextul în care populația generală trece printr-un proces de îmbătrânire, iar angajatorii continuă să raporteze dificultăți în găsirea personalului calificat. Decalajul dintre România și restul Europei este vizibil, media Uniunii Europene fiind de 66,4% pentru aceeași categorie de vârstă. Diferența de 9,4 puncte procentuale sub media UE evidențiază o participare mult mai redusă a lucrătorilor maturi la piața muncii românești.
Comparația cu alte state din regiune arată că România rămâne în urma principalilor vecini în ceea ce privește integrarea acestui segment de populație. În Ungaria, rata de ocupare a persoanelor de 55-64 de ani a ajuns la 72,1%, în timp ce în Bulgaria indicatorul a fost de 71,2%. Cazul Cehiei este cel mai contrastant, cu o rată de ocupare de 78,3%, depășind semnificativ performanța românească în acest segment demografic.
Pentru a încuraja angajarea persoanelor mai în vârstă, statul oferă companiilor anumite facilități financiare prin intermediul subvențiilor. Conform Legii nr. 76/2002, modificată prin OUG nr. 11/2026, firmele care încadrează pe perioadă nedeterminată șomeri de peste 50 de ani pot primi 2.250 de lei lunar. Această subvenție poate fi achitată timp de 12 luni, ceea ce înseamnă un sprijin total de 27.000 de lei pentru fiecare angajat nou.
Pentru a beneficia de acest ajutor financiar, angajatorii sunt obligați să mențină raporturile de muncă cel puțin 18 luni. Subvenția nu este acordată automat, ci vizează șomerii care îndeplinesc condițiile legale, fiind încasată direct de către firma care realizează recrutarea. Măsura este gândită să reducă costurile de recrutare și să compenseze dificultățile pe care persoanele de peste 50 de ani le pot întâmpina la reîncadrare.
Indicatorul de ocupare utilizat de Eurostat măsoară ponderea persoanelor active în totalul populației din grupa de vârstă respectivă. Deși acest parametru nu cuantifică direct numărul de candidați refuzați din cauza vârstei, el reflectă clar o participare scăzută la economie. Reintegrarea acestor lucrători depinde însă și de accesul la formare profesională și de capacitatea de a învăța noi tehnologii sau proceduri de lucru.