Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă urmează să fie reconectat la Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie 2026. Această operațiune vine după o perioadă de mai bine de trei luni în care unitatea a stat oprită din cauza secetei care a afectat debitul Dunării. Procesul de repornire a început oficial miercuri, 4 noiembrie, odată cu îndeplinirea condițiilor minime necesare pentru reluarea funcționării în siguranță.
Procedurile necesare pentru reluarea activității au fost inițiate de Nuclearelectrica miercuri, după ce s-a constatat că nivelul apei permite astfel de acțiuni. Repornirea este considerată un pas esențial pentru stabilitatea sistemului energetic românesc, care a suferit pierderi de producție în ultimele luni. Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a subliniat că această reconectare este vitală pentru securitatea energetică a țării și pentru menținerea echilibrului sistemului.
Unitatea 1 a fost scoasă din funcțiune în mod controlat pe 28 iulie, din cauza secetei care a redus debitul Dunării. Această scădere a nivelului apei a afectat direct alimentarea cu apă necesară pentru răcirea instalațiilor nucleare. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost oprită și Unitatea 2, ceea ce a dus la situația în care întreaga centrală nucleară de la Cernavodă a rămas complet fără producție de energie electrică.
În prezent, situația celui de-al doilea reactor rămâne incertă, deoarece repornirea sa depinde direct de nivelul apei din Dunăre. Nuclearelectrica explică faptul că funcționarea primei unități va consuma cantități mari de apă pentru răcire, provocând o scădere a nivelului din bazinul de aspirație. Din acest motiv, reluarea funcționării Unității 2 poate avea loc doar dacă se observă o creștere susținută a nivelului apei în fluviu.
Fiecare dintre cele două reactoare de la Cernavodă are o capacitate de aproximativ 700 MW. Împreună, acestea contribuie în mod normal cu circa 20% din producția de energie electrică a României din unitățile dispecerizabile. În perioada în care reactoarele au fost oprite, specialiștii au profitat de acest interval pentru a efectua diverse lucrări de întreținere și verificări tehnice, toate fiind realizate pentru a menține instalațiile în condiții optime de siguranță.
Centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon strategic pentru furnizarea energiei în România, fiind dependentă de resursele hidrografice pentru procesele de răcire. În contextul schimbărilor climatice și al episoadelor de secetă, Nuclearelectrica analizează în prezent soluții tehnice pentru a reduce impactul unor astfel de evenimente asupra funcționării reactoarelor. Acest lucru este necesar pentru a asigura continuitatea producției chiar și atunci când debitul Dunării este scăzut.