Producătorii de lapte din România se confruntă cu o scădere semnificativă a veniturilor, primind sume tot mai mici pentru laptele livrat procesatorilor. În luna octombrie 2026, prețul mediu la poarta fermei a coborât la nivelul de 38,40 euro pentru fiecare 100 de kilograme de produs. Această valoare reprezintă o scădere de aproximativ 13% față de nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut, conform datelor furnizate de Comisia Europeană.
Analiza evoluției lunare arată că prețul a suferit o nouă reducere față de luna septembrie, când valoarea era de 38,91 euro pentru 100 de kilograme. Această scădere lunară de 1,3% confirmă o tendință de diminuare a veniturilor pentru fermieri, deși în perioada august-septembrie 2026 s-a observat o revenire temporară a prețurilor. În iulie 2026, prețul scăzuse anterior până la 34,62 euro pentru 100 de kilograme, însă recuperarea nu a fost suficientă.
Comparația cu perioada precedentă evidențiază o pierdere financiară directă pentru sector. În octombrie 2025, producătorii români primeau, în medie, suma de 44,13 euro pentru aceeași cantitate de lapte. În decurs de un an, prețul a pierdut astfel 5,73 euro pentru fiecare unitate de 100 de kilograme, ceea ce pune o presiune suplimentară pe fermele care trebuie să acopere costurile pentru energie, forță de muncă și furaje.
Situația producătorilor din România este mai dificilă comparativ cu restul Uniunii Europene. În luna august 2026, prețul mediu european era de 42,75 euro pentru 100 de kilograme, în timp ce fermierii din România primeau doar 36,58 euro. Pe lângă prețurile mai mici, sectorul este afectat și de volumul de produs colectat, unitățile de procesare din România preluând în august 2026 cu aproximativ 13,6% mai puțin lapte de vacă față de august 2025.
Evoluția prețurilor la materia primă este un indicator economic critic pentru sectorul agroalimentar, influențând direct stabilitatea fermelor mici și mari. Scăderile de preț la poarta fermei sunt adesea corelate cu fluctuațiile cererii pe piața internațională sau cu variațiile costurilor de producție. În acest caz, scăderea simultană a prețului și a cantității colectate indică o presiune economică dublă asupra întregului lanț de producție lactată.
Sectorul lactat din România se află într-o perioadă de ajustări constante, fiind influențat de reglementările europene și de dinamica piețelor de mărfuri. Volumul de lapte colectat și prețul de achiziție sunt variabile esențiale care determină viabilitatea fermelor din țară. Monitorizarea acestor date de la nivelul Comisiei Europene oferă o imagine clară asupra poziției producătorilor români față de media europeană.