Cele mai mari patru centre universitare din România, respectiv București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, se confruntă cu un deficit sever de locuri de cazare. În aceste orașe se află peste 361.000 de studenți, însă infrastructura de cămine, formată din unități publice și private, oferă doar aproximativ 80.000 de locuri. Această situație generează un raport critic, în care un singur loc în cămin este împărțit, în medie, de circa 4,5 studenți, conform unei analize realizate de Cushman & Wakefield Echinox.
Vlad Săftoiu, Head of Research în cadrul companiei, explică faptul că accesul la cazare poate fi mai ușor în primul an de facultate, însă dificultatea crește semnificativ de la anul al doilea. Pentru studenții care nu reușesc să obțină un loc, singura alternativă rămâne piața chiriilor, care este mult mai scumpă. Presiunea asupra ofertei este extrem de mare, deoarece cele patru orașe menționate concentrează aproximativ 62% din totalul numărului de studenți din întreaga țară.
Căminele publice reprezintă cea mai ieftină variantă, cu tarife care variază între 40 și 80 de euro pe lună, în funcție de dotări și numărul de persoane dintr-o cameră. Totuși, multe dintre aceste clădiri au fost construite între sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1980 și necesită investiții majore. Deși există unități modernizate, condițiile de zi cu zi și spațiul disponibil rămân puncte critice pentru studenți, în comparație cu ofertele de pe piața privată.
Sectorul căminelor private este încă la început, reprezentând doar 6% din totalul locurilor disponibile, iar circa 90% din acestea se află în București. Aceste facilități oferă camere sau apartamente mai noi, cu baie proprie și servicii de curățenie, dar prețurile sunt semnificativ mai mari, pornind de la puțin peste 100 de euro și ajungând la 300 de euro pe lună. Investitorii locali domină acest segment, în timp ce fondurile mari de investiții preferă piețele mature din vestul Europei.
Pentru cei care aleg să închirieze apartamente, costurile pot fi exorbitante, în special în Capitală. O garsonieră poate costa între 250 și 600 de euro pe lună, în timp ce un apartament cu trei camere într-o zonă centrală sau semicentrală poate ajunge la 1.000 de euro. Vlad Săftoiu menționează că, deși locația este importantă, un cămin privat poate fi situat și departe de centru, dacă oferă acces rapid la facultate prin metrou sau tramvai.
Evoluția acestui segment de piață este prevăzută să fie lentă, procesul de maturizare spre modelul european putând dura decenii. În acest interval, deficitul de locuri va fi acoperit în principal de bugetele familiilor și de piața locuințelor închiriate. Se anticipează că dezvoltarea va veni atât prin renovarea căminelor publice, fie prin programe guvernamentale sau europene, cât și prin reconversia unor clădiri de birouri existente în spații de cazare.