Compania IKEA utilizează o parte din resursele de lemn din România pentru producția mobilierului care ajunge în magazinele sale. Aproximativ 3% din materialul folosit în fabricile grupului provine din țara noastră, în timp ce restul aprovizionării este asigurat din alte surse, precum Polonia, care furnizează 29%, Lituania cu 12%, China cu 11%, Suedia cu 8% și Germania cu 6%. Ulf Johansson, managerul global pentru aprovizionare cu lemn și silvicultură la Inter IKEA Group, a oferit detalii despre această structură a resurselor.
În România, vehiculul de investiții Ingka Investments deține aproximativ 51.000 de hectare de pădure, o suprafață care a crescut cu 400 de hectare față de perioada 2023-2024, când operația era de 50.600 de hectare. Această proprietate plasează România pe locul al treilea în cadrul grupului IKEA din perspectiva suprafețelor forestiere deținute, fiind depășită doar de Letonia, cu 246.000 de hectare, și de SUA, cu 74.300 de hectare. Ulf Johansson subliniază că Europa rămâne o regiune dominantă datorită accesului la păduri gestionate responsabil.
Lemnul provenit din România este utilizat în principal pentru fabricarea produselor de dining, precum mese și scaune, datorită calităților specifice ale fagului. IKEA colaborează în prezent cu aproximativ 20 de furnizori locali din România, menționând parteneriate de lungă durată care implică chiar și parteneri care au lucrat cu fondatorul companiei, Ingvar Kamprad. Deși Ingka Investments deține păduri în România, entitatea Inter IKEA, proprietarul mărcii, investește în păduri în țările baltice și în Brazilia, dar nu și în România.
Pentru a combate lipsa de resurse, compania pune accent pe trecerea de la o dezvoltare liniară la una circulară, prin utilizarea masivă a materialelor reciclate. În anul financiar 2025, furnizorii IKEA au procesat circa 14,7 milioane de metri cubi de lemn, iar aproximativ 19% din acest total a fost lemn reciclat. Ulf Johansson explică faptul că reciclarea reduce presiunea asupra pădurilor și ajută la stocarea carbonului, promovând conceptul de „mai mult din mai puțin” prin utilizarea eficientă a fiecărui metru cub de material.
Deși lemnul reciclat este, în general, mai ieftin decât cel virgin, există provocări logistice semnificative legate de costurile de transport dacă sursa este îndepărtată de fabrică. Ulf Johansson estimează că, pe termen lung, prețurile lemnului vor crește peste nivelul inflației deoarece cererea va depăși oferta din cauza pierderii suprafețelor forestiere la nivel mondial. Din acest motiv, compania consideră că reziliența lanțurilor de aprovizionare și gestionarea responsabilă a pădurilor sunt aspecte mult mai critice decât prețul brut al buștenilor.
Gestionarea resurselor naturale și stabilitatea economică sunt subiecte sensibile în contextul actual de monitorizare a indicatorilor macroeconomici. În România, discuțiile despre sănătatea economică includ și analiza deficitului bugetar, care a scăzut la 3,81% din PIB după nouă luni, într-un context în care experții avertizează că execuția bugetară și gestionarea inflației rămân puncte cheie pentru stabilitatea țării.