România se confruntă cu o situație economică dificilă, marcată de creșteri semnificative ale costurilor la energie și de un deficit bugetar care impune măsuri de rectificare. În timp ce prețurile la electricitate pentru populație au urcat spectaculos, statul se luptă cu o colectare deficitară de taxe și cu o lipsă de fonduri pentru cerințele ministerelor.
Situația energetică este agravată de faptul că ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite de aproape trei luni, ceea ce a dus la o scădere temporară de aproximativ 20% din producția obișnuită de energie electrică. Pe lângă această problemă, seceta a afectat producția hidroelectrică, forțând țara să importe energie la prețuri ridicate. Acest context va avea un impact direct asupra facturilor de la consumatori pe măsură ce iarna se apropie.
În prima jumătate a anului 2026, prețul electricității pentru cetățenii din România a crescut cu peste 50% față de aceeași perioadă a anului trecut, înregistrând cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. În același interval, prețul gazelor a crescut cu aproape 10%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene prețul mediu al electricității a scăzut. Această discrepanță pune presiune pe bugetul familiilor românești.
Guvernul a efectuat prima rectificare bugetară după ce ministerele au solicitat suplimentări de 60 de miliarde de lei, însă Ministerul Finanțelor dispune de doar aproximativ șase miliarde. Deficitul este alimentat de faptul că România colectează taxe și contribuții la doar 29,3% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 40,7%. Problema este accentuată de pierderile de TVA și de dificultatea de a colecta contribuțiile de la economia neagră.
Pe lângă problemele de colectare, există și o lipsă de protecție pentru locuințe, deoarece doar un sfert din proprietăți au asigurarea obligatorie PAD. Aproximativ 7 milioane de locuințe nu sunt acoperite de această poliță, care este prevăzută prin lege pentru riscuri precum cutremurele, inundările naturale sau alunecările de teren. Această lipsă de asigurare expune cetățenii la pierderi financiare masive în caz de dezastre naturale.
Contextul financiar al statului este influențat și de restanțele salariale, precum cele de 5 miliarde de lei pe care Guvernul le datorează magistraților. În acest cadru, Luca Niculescu a declarat că va începe un dialog pentru soluționarea acestor plăți. Gestionarea acestor datorii și colectarea eficientă a taxelor rămân puncte critice pentru stabilitatea economică a țării în perioada următoare.