Un nou clasament internațional realizat de Marsh și CFA Institute analizează performanța a 55 de sisteme de pensii din întreaga lume, acoperind aproximativ 66% din populația globală. Evaluarea compară modul în care diversele state asigură venituri adecvate pensionarilor și capacitatea acestor sisteme de a fi finanțate pe termen lung. Analiza pune accent pe stabilitatea financiară într-o perioadă marcată de îmbătrânirea demografică a populației, oferind o perspectivă asupra vulnerabilităților economice ale diferitelor regiuni.
Țările de Jos ocupă prima poziție în acest clasament pentru ediția din 2026, obținând un scor de 85,8 puncte din 100. Această performanță este susținută de un model care combină pensia publică de bază cu schemele ocupaționale extinse și economisirea privată voluntară. Urmează Danemarca, cu 84,1 puncte, și Islanda, care a obținut 84 de puncte. În grupul celor șase sisteme care au primit calificativul A se mai regăsesc Singapore, Israel și Australia.
La polul opus, sistemele de pensii cele mai vulnerabile sunt identificate în țări precum Argentina, care se află pe ultimul loc cu 43,7 puncte. Turcia și India urmează în clasament, cu scoruri de 46,6 puncte, respectiv 46,8 puncte. Alte state cu rezultate slite sunt Filipine, cu 49,2 puncte, și Africa de Sud, care a obținut 50,4 puncte. Scorurile mici indică probleme de structură, deși nivelul de trai al pensionarilor depinde și de alte factori precum costul locuirii.
Metodologia de evaluare se bazează pe trei dimensiuni esențiale care determină scorul final al fiecărei țări. Prima componentă este adecvarea pensiilor, care reprezintă 40% din nota finală și verifică dacă veniturile sunt suficiente pentru pensionari. Sustenabilitatea constituie 35% din pondere, evaluând capacitatea de plată pe viitor, în timp ce integritatea, axată pe guvernanță și protecția participanților, reprezintă restul de 25%. Un sistem bun trebuie să echilibreze aceste trei aspecte.
Schimbările demografice reprezintă o provocare majoră, deoarece populația îmbătrânită pune presiune pe resursele statelor. Raportul sugerează necesitatea extinderii accesului la pensii private și analiza vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață sănătoasă. De asemenea, se recomandă limitarea retragerilor premature din economiile de pensionare și îmbunătățirea transparenței administrării. Aceste măsuri sunt vitale pentru a compensa scăderea numărului de contribuabili în raport cu numărul de beneficiari.
România nu este inclusă în cele 55 de sisteme evaluate în acest raport, neavând astfel un scor atribuit. Totuși, datele OCDE arată o presiune demografică reală în țară, populația de vârstă activă (20-64 ani) scăzând de la 13,4 milioane în 1990 la 11,1 milioane în 2024. Estimările indică faptul că această categorie ar putea ajunge la 8,5 milioane de persoane până în anul 2050, ceea ce va afecta direct capacitatea de finanțare a sistemului național.