Situația afacerilor din România este marcată de un număr semnificativ de suspendări ale activității în cursul anului 2026. Conform datelor oficiale furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), un total de 12.957 de firme au ales să își oprească activitatea în primele nouă luni ale acestui an. Deși cifra este ridicată, statisticile indică o ușoară ameliorare, numărul de suspendări fiind cu 12,68% mai mic în comparație cu aceeași perioadă a anului 2025.
Analiza datelor ONRC evidențiază o distribuție variată a acestor decizii la nivel național, București fiind capitala suspendărilor. În orașul București au fost înregistrate 1.606 firme care și-au suspendat activitatea, fiind urmat de Cluj, care contabilizează 883 de cazuri, și de Iași, cu 649 de companii. În ceea ce privește sectorul economic, cele mai multe suspendări au fost raportate în domeniul comerțului, cu 1.672 de firme, urmat de alte servicii, cu 1.067 cazuri, și activități profesionale, științifice și tehnice, cu 904 înregistrări.
Există mai mulți factori care pot determina o companie să ia această decizie dificilă. Printre cauzele principale se numără scăderea volumului de vânzări, creșterea costurilor de producție, precum și creșterea cheltuielilor pentru chirie și utilități. De asemenea, mărirea taxelor contribuie la acest fenomen, însă suspendarea poate fi și o strategie de reorganizare sau o consecință a caracterului sezonier al afacerilor, în special în sectoare precum turismul sau comerțul sezonier.
La nivel județean, dinamica este diversă, Maramureș fiind singurul județ din top unde numărul suspendărilor a crescut, înregistrând o creștere de 22,75% față de anul trecut. Un alt județ cu o tendință similară este Teleorman, unde numărul companiilor care și-au oprit activitatea a crescut cu 23,26%. În celălalt capăt al spectrului, cele mai puține suspendări au fost raportate în județele Ialomița, cu 61 de firme, Giurgiu, cu 71 de firme, și Tulcea, cu 75 de firme.
În luna septembrie 2026, s-au raportat 845 de suspendări de activitate, cele mai mari volume fiind înregistrate în București, cu 100 de cazuri, și în Cluj, cu 47 de cazuri. Această presiune asupra mediului de afaceri coincide cu o perioadă de dificultăți financiare la nivel de stat, unde presiunile acumulate la buget sunt estimate la aproximativ 40,4 miliarde de lei, o sumă ce reprezintă aproape 2% din PIB.
Contextul economic general este marcat de datorii neachitate, facturi restante și obligații rezultate din hotărâri judecătorești. Aceste presiuni financiare au fost prezentate de Alexandru Nazare, subliniind dificultățile de gestionare a bugetului de după Guvernul Bolojan. Situația companiilor private reflectă astfel un peisaj economic complex, în care costurile ridicate și obligațiile de plată afectează capacitatea de funcționare a multor entități din țară.