Sectorul agricol din România marchează o etapă de redresare în anul 2026, după o perioadă de dificultăți economice și presiuni constante asupra afacerilor. Concluziile aparțin ediției actuale a Cartei Albe a Agriculturii, un document de analiză esențial pentru domeniul autohton. Studiul a fost lansat vineri de IMM România, în parteneriat cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), marcând totodată și a 25-a aniversare a acestei organizații.
Cercetarea a fost efectuată în perioada iulie–septembrie 2026 pe un eșantion format din 403 întreprinderi agricole. Acestea sunt distribuite în 41 de județe, acoperind toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării. Datele colectate indică o îmbunătățire a situației financiare, deoarece 46,9% dintre antreprenorii chestionați au raportat creșteri ale veniturilor în 2026, o evoluție semnificativă față de cei 29,2% care au declarat creșteri în ediția din 2025.
Perspectivele pentru anul 2027 sunt considerate optimiste de către majoritatea participanților la studiu. Peste jumătate dintre antreprenorii agricoli, respectiv 52,1%, estimează o creștere a veniturilor, majoritatea anticipând majorări de până la 10%. În ceea ce privește stabilitatea prețurilor produselor agricole, 44,9% dintre respondenți se așteaptă la o perioadă fără fluctuații, un procent mult mai mare decât cel de 26,5% înregistrat în anul precedent.
Accesul la piețele de desfacere este menționat de 60,7% dintre respondenți ca un factor de dezvoltare, în creștere față de 53,5% în 2025 și 50,5% în 2024. De asemenea, percepția asupra subvențiilor a evoluat drastic, fiind considerate factori favorabili de 41,8% dintre antreprenori, comparativ cu doar 14,8% în 2025. Totodată, vânzările către marile lanțuri de magazine au crescut de la 23% în 2025 la 32,3% în 2026, în timp ce exporturile prin traderi au scăzut la 10,3%.
Fermierii indică necesitatea unor investiții specifice pentru a crește valoarea adăugată în sector. Cele mai solicitate măsuri sunt creșterea subvențiilor, menționată de 48,4% dintre respondenți, dezvoltarea sistemelor de irigații (43,7%) și programele de investiții în procesarea materiilor prime (40,4%). De asemenea, se solicită sprijin pentru zootehnie, asocierile fermierilor și comasarea terenurilor. Prioritățile financiare se orientează către achiziția de utilaje și administrarea fermei, în detrimentul digitalizării, interesul pentru aceasta fiind de doar 16,7%.
Profilul antreprenorului agricol din România este unul matur, având în medie 51 de ani și patru luni. Aceștia dețin o experiență de aproximativ 19 ani și depun eforturi de circa 60 de ore pe săptămână. Majoritatea sunt bărbați (76,7%) cu studii superioare (88,3%). Există însă o provocare legată de schimbul generațional, deoarece doar 6,9% dintre respondenți au sub 35 de ani, în timp ce 16,6% depășesc vârsta de 60 de ani.