Noul guvern ungar anunță o schimbare majoră în modul în care sunt finanțate proiectele culturale din Transilvania, intenționând eliminarea influențelor politice în procesul de decizie. Secretarul de stat responsabil cu cultura, Ervin Nagy, a declarat că accentul va fi pus pe expertiză și performanță, în detrimentul apartenenței politice a beneficiarilor. Anunțul a fost făcut sâmbătă seara, în cadrul unei dezbateri organizate la Cluj-Napoca, despre necesitatea unei noi paradigme în relația dintre stat și cultură.
Ervin Nagy a subliniat că accesul la cultură reprezintă un drept fundamental și că scopul este ca copiii maghiari să aibă oportunități similare de a cunoaște cultura proprie, indiferent de locul nașterii. Secretarul de stat dorește să „reconecteze” specialiștii la procesul decizional, înlocuind figura „confidenților politici” care au fost numiți de către guvernul anterior. El a menționat că sistemul de finanțare trebuie să fie pus la dispoziția tuturor, abordând în același timp provocările moderne prin strategii bine elaborate.
Bence Mattyasovszky-Zsolnay, vicepreședintele Fondului Cultural Național (NKA) din Budapesta, a criticat modul în care se gestionau resursele anterior, comparând vechea metodă cu „hrănirea din palmă”. El a asigurat actorii culturali de peste granițe că nu trebuie să se teamă de o scădere a fondurilor, ci de o distribuire mai echitabilă a acestora. Obiectivul este ca un tânăr artist din Cluj-Napoca să aibă aceleași șanse de a aplica pentru proiecte ca un coleg din Budapesta, la nivelul Bazinului Carpatic.
În cadrul discuțiilor, Ervin Nagy a criticat dur administrația precedentă, afirmând că guvernul Orban a comis „crime culturale” prin gestionarea defectuoasă a resurselor. Deși au existat sume mari de bani injectate în cultură, secretarul de stat a considerat că multe oportunități au fost ratate, precum lipsa traducerilor literaturii maghiare în Europa. Pentru a corecta aceste deficiențe, se anunță că vor fi recuperați 1,3 miliarde de forinți, sume care vor fi direcționate efectiv către activități culturale.
Oficialii au menționat că procesul de verificare a beneficiarilor nu va fi unul de tip „comisie punitivă”, ci va fi gestionat de un organism profesional. Deciziile privind proiectele câștigătoare vor implica și membri din afara granițelor Ungariei, pentru a asigura o viziune unitară asupra culturii maghiare. Această abordare vizează revitalizarea microcomunităților și a spațiilor culturale independente care au acumulat decalaje semnificative în perioada recentă, oferind suport în special tinerilor artiști.
Relațiile culturale dintre România și Ungaria reprezintă un alt punct abordat în cadrul evenimentului de la Cluj-Napoca. Ervin Nagy a recunoscut că anumite punți de comunicare au fost afectate, dar a promis că acestea vor fi reconstruite prin diplomație culturală. Secretarul de stat a exprimat speranța că Institutul Liszt va juca un rol mai activ în consolidarea acestor legături, încercând să transforme cultura într-o unitate organică și un parteneriat de egalitate între cele două părți.