Un bărbat de cetățenie ucraineană va executa o pedeapsă cu închisoarea de un an și două luni, în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției. Acordul a fost încheiat pe 21 octombrie cu procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București. Inculpatul a fost acuzat de infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, după ce a participat la o schemă frauduloasă care a vizat mai multe persoane din capitală.
Conform anchetatorilor, faptele au avut loc în cursul lunilor iulie 2026, mai exact în datele de 17.07.2026 și 23.07.2026. În acele perioade, în timp ce se afla în diverse locații publice din municipiul București, bărbatul a acționat în baza unei înțelegeri prealabile cu persoane care nu au fost identificate până în acest moment. Aceste persoane neidentificate au orchestrat schema prin care victimele au fost induse în eroare.
Prejudiciul total cauzat de această activitate frauduloasă a fost estimat la suma de 561.480,00 lei. Inculpatul a preluat aceste bani de la patru persoane vătămate, deși știa că sumele provin din săvârșirea unor infracțiuni. Pentru a convinge victimele să predea banii, atacatorii s-au folosit de calități mincinoase, pretinzând că sunt reprezentanți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și ai Autorității de Supraveghere Financiară.
Schema de înșelăciune a inclus și utilizarea altor mijloace frauduloase pentru a câștiga încrederea victimelor. Autorii au transmis prin intermediul aplicației WhatsApp un document care pretindea a fi un acord de confidențialitate. Scopul acestui demers a fost de a le convinge pe persoane să securizeze banii, sub pretextul că ar fi avut loc o tentativă de fraudă asupra conturilor lor bancare, justificând astfel transferul sau predarea numerelor mari de bani.
Bărbatul din Ucraina se află în stare de arest preventiv încă de la data de 08.08.2026. Această măsură de constănță a fost menținută și în urma semnării acordului de recunoaștere a vinovăției cu reprezentanții parchetului. Ancheta a demonstrat modul în care gruparea a reușit să manipuleze victimele folosind autoritatea simbolică a instituțiilor de stat și tehnologia digitală pentru a facilita preluarea sumelor de bani de peste jumătate de milion de lei.
Cazurile de înșelăciune care folosesc numele unor instituții financiare importante, precum în cazul numit „metoda BNR”, reprezintă o problemă de securitate pentru cetățeni. Aceste scheme de fraudă se bazează pe simularea unor atacuri cibernetice asupra conturilor bancare pentru a induce victimele în eroare. Astfel, persoanele sunt conplicate să transfere bani pentru a-i „proteja”, când de fapt acele sume sunt predate direct atacatorilor.