Un atac sângeros a avut loc dimineața într-o școală din centrul municipiului Bistrița, provocând panică și intervenții de urgență. Un elev de 13 ani, îmbrăcat în ținută de camuflaj, a atacat cu un briceag o profesoară de matematică și un coleg de clasa a șasea. Imaginile de pe camerele de supraveghere surprind momentul în care agresorul, după ce a așteptat la ușă, se repede cu furie asupra femeii, în timp ce holurile școlii s-au umplut de sânge.
Psihologul Bogdan Cotigă a subliniat că, din cauza vârstei de 13 ani, atacatorul nu va răspunde penal și va pleca acasă în ciuda anchetelor. Specialistul a avertizat că acest gest ar putea fi un act premeditat, având în vedere că există informații conform cărora planul ar fi fost conceput de opt luni. Bogdan Cotigă a menționat că agresorul ar fi trimis mesaje prin care își anunța intenția de a fi periculos, ceea ce indică o frustrare sau o răzbunare acumulată pe termen lung.
Profesorul Petruț Rizea a criticat lipsa de siguranță din unitățile de învățământ, afirmând că protecția elevilor și a cadrelor didactice nu poate rămâne doar o promisiune formală. El a insistat pe necesitatea unor proceduri clare de intervenție, reguli de acces și personal pregătit pentru a gestiona situațiile de pericol. Petruț Rizea a subliniat că o școală trebuie să fie un loc sigur, unde profesorii să își poată desfășura meseria fără teama că vor fi atacați fizic.
Analiza psihologică a evidențiat și rolul parentingului permisiv în dezvoltarea comportamentelor agresive. Bogdan Cotigă a explicat că există o diferență între educația bazată pe respect și cea în care părinții confundă comunicarea cu absența limitelor și a consecințelor. Lipsa unor repere clare poate duce la ideea că un copil nu trebuie să răspundă în fața nimănui pentru acțiunile sale. Acest tip de educație poate transforma frustrările în metode de rezolvare a problemelor prin violență.
În ceea ce privește influența mediului digital, Bogdan Cotigă a respins ideea că jocurile video sau TikTok sunt cauzele directe ale violenței. El consideră că rețelele sociale pot acționa doar ca un catalizator pentru problemele deja existente în mediul familial. Mediul online poate contribui la normalizarea comportamentelor agresive, dar motivația reală a unui atac se regăsește adesea în experiențele afective și în modul în care copilul învață să își gestioneze emoțiile primite acasă.
Evenimentul de la Bistrița intervine într-un context în care siguranța în mediul școlar este o temă constantă de discuție. În trecut, unele școli din regiune au participat la programe de tip anti-radicalizare organizate de autorități pentru a preveni astfel de evoluții. Această tragedie pune sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor de prevenire și necesitatea unei colaborări mai strânse între instituțiile de învățământ, familie și autoritățile de aplicare a legii.