Tragedia din localitatea Miheșu de Câmpie, județul Mureș, a expus eșecul instituțiilor statului în protejarea victimelor de violență. Emil Gânj, un recidivist condamnat anterior pentru omor, a ucis-o pe fosta parteneră, Anda, de vârsta de 23 de ani. Atacul violent a fost comis cu un topor, iar criminalul a incendiat și locuința victimelor înainte de a fugi, devenind fugar după ce a fost dat în urmărire generală.
Emil Gânj fusese condamnat anterior la 15 ani de închisoare pentru omor, însă a fost eliberat cu 5 ani mai devreme. În ciuda faptului că acesta încălcase un ordin de protecție în anul 2024, autoritățile nu au reușit să prevină noua agresiune. Ancheta relevă faptul că familia victimei avertizase constant despre pericolul iminent, însă paza permanentă care trebuia să o protejeze pe Anda nu a fost pusă în aplicare de către poliție.
După această crimă, Tribunalul Mureș l-a condamnat pe Emil Gânj la închisoare pe viață pentru omor calificat, distrugere, profanare de cadavre, violare de domiciliu și încălcarea ordinului de protecție. Condamnarea este deja definitivă, însă criminalul a reușit să dispară, existând suspiciuni că acesta ar fi părăsit țara. În acest context, mormântul victimei a fost profanat într-o noapte, lăsând în urmă un mesaj simbolic prin intermediul unui lanț de care atârna o pereche de șosete.
Reacția Poliției Române a venit cu sancțiuni pentru un număr de ofițeri implicați în gestionarea situației. Șeful Poliției Române, Benone Matei, a anunțat că s-au declanșat cercetări prealabile față de 14 polițiști, dintre care 6 au funcții de conducere și 8 au funcții de execuție. Aceste măsuri includ 13 mustrări, o retrogradare și două avertismente, pe fondul unor dosare legate de neglijență și fals intelectual în gestionarea cazului.
Cazul este unul dintre numeroasele exemple de femicid care evidențiază lipsa unor mecanisme de evaluare a riscului. Deși în aprilie 2026 a intrat în vigoare legea femicidului, aceasta este considerată incompletă de către observatori, deoarece nu oferă suport adecvat co-victimelor sau rudelor. Lipsa unor criterii clare de aplicare și a unui instrument de măsurare a pericolului lasă victimele fără protecție reală în fața agresorilor recidiviști.
În România, fenomenul femicidului este adesea o escaladare a violenței domestice care nu este stopată la timp de sistemul judiciar. Multe femei pierd viața în ciuda existenței unor ordini de protecție, deoarece apelurile la 112 sunt ignorate sau procesele sunt gestionate cu lentoare. Această lipsă de protecție structurală transformă violența verbală și psihologică într-un proces tragic și previzibil pentru numeroase familii.