La un an de la crima care a șocat România, familia victimei Emil Gânj, Anda, se confruntă cu noi provocări. Mama și fiul victimei au fost duși într-o casă de protecție, în timp ce surorile victimei au rămas în zonă. Evenimentul de la Miheșu de Câmpie, din județul Mureș, este considerat un eșec al instituțiilor statului, deoarece Emil Gânj a reușit să o ucidă pe fosta parteneră chiar și după ce încălcase un ordin de protecție.
Emil Gânj a fost condamnat de Tribunalul Mureș, în iunie 2026, la închisoare pe viață pentru o serie de infracțiuni grave. Acestea includ omor calificat, distrugere, profanare de cadavre, violare de domiciliu și încălcarea ordinului de protecție. Înainte de această sentință, acesta fusese condamnat la 15 ani de închisoare pentru omor, însă a fost eliberat cu 5 ani mai devreme, fapt care a permis tragedia prin care Anda a fost ucisă cu toporul.
În noaptea în care s-a împlinit un an de la moartea victimei, mormântul acesteia a fost profanat. La locul incidentului, crucea a fost legată cu un lanț de care atârna o pereche de șosete bărbătești, un gest interpretat ca un posibil mesaj sau ritual. Chestorul Constantin Mihalache, șef al IPJ Mureș, a confirmat că s-a inițiat un dosar penal pentru infracțiunea de profanare de morminte și că activitățile de investigație sunt în curs de desfășurare.
Tiberia Gyurca, sora victimei, a declarat că resursele au fost mobilizate abia după ce tragedia s-a produs, când criminalul a fost deja urmărit. Ea a exprimat temeri că semnele lăsate la cimitir ar putea fi un avertisment îndreptat către ceilalți membri ai familiei. Familia trăiește într-o stare de permanentă teamă, considerând că evenimentele recente seamănă cu un film de groază, având în vedere că criminalul a reușit să acționeze în ciuda supravegherii.
Pe lângă incidentul de la cimitir, autoritățile au luat măsuri și la nivel instituțional. Chestor general Benone Matei a dispus declanșarea cercetării prealabile față de 14 polițiști, dintre care 6 dețin funcții de conducere și 8 sunt ofițeri sau agenți cu funcții de execuție. Această mișcare vine într-un context în care sistemul de evaluare a riscului pentru victimele de femicid este încă blocat într-un impas legislativ, fără un inițiator clar pentru instrumentul de măsurare a pericolului.
Cazul evidențiază dificultatea implementării legii femicidului în România, care ar trebui să ofere un instrument de evaluare a riscului pentru organele judiciare. În prezent, Ministerul Justiției și procurorii se confruntă cu lipsa unor prevederi clare în lege care să definească cine trebuie să elaboreze acest instrument de analiză. Fără o metodă eficientă de monitorizare a persoanelor periculoase, victimele rămân vulnerabile în fața unor agresori care pot încălca repetat măsurile de protecție.