Serviciile de ambulanță din România traversează o perioadă critică din cauza insuficiențelor bugetare care afectează numeroase județe din țară. Conform informațiilor furnizate de Federația Națională Sindicală Ambulanța din România, aproximativ 17 unități de serviciu se confruntă cu lipsa fondurilor necesare pentru luna septembrie. Pe lista acestor județe se numără Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Brăila, Caraș Severin, Călărași, Galați, Hunedoara, Ialomița, Teleorman, Timiș și Tulcea, care nu au resurse pentru cheltuielile curente.
Situația financiară este cauzată de un buget care a fost împărțit cu restricții și economii încă de la începutul anului. Gheorghe Chiș a explicat faptul că, pentru a menține activitatea, serviciile au fost nevoite să transfere fonduri din trimestrele viitoare către cele care aveau probleme financiare. În acest moment, Ministerul Sănătății încearcă să deconteze cheltuielile pentru combustibil, medicamente, reparații și materiale sanitare folosind o rezervă destinată situațiilor critice, pentru a evita blocajul activității.
Federația a depus la Ministerul Sănătății o solicitare oficială pentru suplimentarea bugetului cu o sumă cuprinsă între 90.000 și 100.000 de lei. Această sumă este necesară pentru acoperirea cheltuielilor materiale, precum aparatura medicală, service-ul și medicamentele. Deși salariile angajaților sunt asigurate până în luna noiembrie, lipsa banilor pentru restul cheltuielilor rămâne o problemă majoră care necesită o intervenție rapidă pentru a nu se opri serviciile.
Gheorghe Chiș a subliniat necesitatea unei rectificări bugetare pentru trimestrul patru al anului, deoarece situația ar putea deveni extrem de dificilă din jumătatea lunii octombrie. Există o strategie de a utiliza o rezervă de 10% din bugetul alocat trimestrului patru, însă aceasta nu este suficientă pentru a acoperi costurile mari de iarnă. Fără o rectificare prin ordonanță de urgență, serviciile de ambilanță s-ar putea vedea obligate să prioritizeze doar urgențele de grad zero.
În lipsa unei rectificări, scenariul cel mai nefavorabil implică imposibilitatea de a onora misiunile de transfer sau transportul pacienților. Gheorghe Chiș a menționat că, în astfel de condiții, se va trebui să se decidă între urgențele de tip cod roșu, unde viața este în pericol, și restul serviciilor care nu vor mai putea fi efectuate. Această strategie de gestionare a resurselor limitate este extrem de dificilă pentru personalul medical din teren.
În sistemul de sănătate din România, decontarea cheltuielilor pentru serviciile de urgență medicală se face pe baza unor bugete alocate de stat, care sunt monitorizate strict de Ministerul Sănătății. Gestionarea rezervelor pentru situații neprevăzute este esențială pentru a menține continuitatea serviciilor de ambulanță în perioadele de vârf de consum sau în cazul unor crize bugetare neașteptate, asigurând astfel funcționarea continuă a sistemului de urgență.