Tribunalul București a pronunțat, pe 9 septembrie 2026, o sentință în dosarul care a implicat fostul manager al Institutului Oncologic București, Bogdan Tănase. Fosta sa secretară, care a fost și partenera sa sentimentală, a fost condamnată la 2 ani, 9 luni și 10 zile de închisoare cu suspendare. Instanța a stabilit că acțiunile acesteia au fost motivate de dorința de răzbunare și de intenția de a-i denigra pe victimele sale.
Conflictul a început după ce relația dintre Bogdan Tănase și secretara sa s-a transformat în una personală, femeia locuind în casa medicului până în primăvara anului 2024. În perioada în care lucra pentru el, femeia avea acces la parolele de la e-mail și telefon pentru a-i gestiona comunicarea în timpul operațiilor. Ulterior, deși accesul a fost restricționat, aceasta a reușit să intre fără drept în sistemele informatice ale lui Bogdan Tănase și ale unei doctorițe de la ATI, Alina Bonciu.
Inculpata a accesat conturi de WhatsApp, iCloud, Telegram și Facebook, copiant conversații private, fotografii și e-mailuri. În cazul lui Bogdan Tănase, ea a modificat sau a șters date din conturi, făcând unele informații imposibil de recuperat. Procesul de denigrare a continuat prin trimiterea de capturi de ecran și informații intime către colegi de la Institutul Oncologic, rude, persoane din anturaj și chiar către fostul soț al doctoriței Alina Bonciu.
Impactul psihologic asupra victimelor a fost sever, scandalul ajungând chiar la instituția unde mergea copilul doctoriței. Alina Bonciu a declarat că a avut nevoie de consiliere psihologică și tratament din cauza stresului extrem. Bogdan Tănase a susținut că răspândirea informațiilor i-a afectat relațiile profesionale și că a fost izolat de colegi. Instanța a menționat că „inculpata a folosit conversații și a făcut publice gândurile sale intime despre colegii lui, fapt care a dus la izolarea sa”.
Femeia a recunoscut integral faptele din rechizitoriu, după ce inițial a susținut că a fost manipulată de medic. DIICOT a adunat nouă infracțiuni, inclusiv acces ilegal la sisteme informatice, hărțuire și violarea vieții private. Pe lângă pedeapsa cu închisoare, aceasta va presterce 120 de zile de muncă în folosul comunității și va plăti daune materiale și morale. Alina Bonciu va primi 20.730 de lei daune materiale și 10.000 de euro daune morale.
Cazul de la Institutul Oncologic București evidențiază riscurile legate de gestionarea accesului la datele digitale în mediul profesional și personal. Atunci când angajații au acces la parolele și dispozitivele șefilor pentru a facilita comunicarea în momente critice, precum perioadele de intervenții chirurgicale, orice ruptură de relație poate transforma aceste accesuri într-o vulnerabilitate majoră de securitate cibernetică și personală.