Renaturarea râurilor și a zonelor umede poate proteja comunitățile de inundații catastrofale, conform explicațiilor de la conferința „Schimbările climatice și impactul în economie“. Prof. univ. dr. Ana Vîrsta, care conduce Departamentul de Mediu și Îmbunătățiri Funciare din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, a evidențiat necesitatea de a oferi râurilor un spațiu mai mare pentru revărsare.
Conceptul de renaturare presupune oferirea unui spațiu mai generos pentru ca debitele aduse de viitură să poată revărsa controlat. Chiar dacă pe anumite terenuri agricole apa ar putea stagna timp de 2-3 zile, acest proces ar evita deversarea peste diguri. În acest mod, se previn inundațiile catastrofale în zonele adiacente, asigurând descărcarea debitelor pe traseul natural al apei.
O altă problemă majoră este lipsa unor hărți de risc la scară mare, care să fie utilizate de sistemul de urbanizare. Prof. univ. dr. Ana Vîrsta susține că aceste hărți ar trebui să includă și cursurile de apă nepermanente. În prezent, lipsa acestor date duce la emiterea de autorizații pentru cabane în albiile majore sau în luncile inundabile, ceea ce provoacă pagube atunci când apar viiturile rapide.
Exemplul „Valea Turbată” a fost invocat pentru a ilustra natura cursurilor de apă care pot produce pagube. Denumirea sugerează faptul că, deși pot părea secate, debitele de pe aceste pârâie cresc brusc și pot genera inundații. Hărțile de risc ar trebui să ia în considerare aceste cursuri nepermanente pentru a evita construcțiile în zonele unde apa poate mătura tot în cale.
În România, fenomenele extreme au demonstrat riscurile actuale, precum în iulie, când o viitură puternică a lovit orașul Bușteni din județul Prahova. Apa a intrat în case și cabane, afectând și mașini. Similar, în Provița, un pârâu care părea aproape secat a ieșit din albie în doar câteva minute, demonstrând cât de imprevizibile pot fi aceste cursuri de apă în condiții de precipitații masive.
Gestionarea resurselor de apă și a zonelor umede rămâne un subiect critic pentru siguranța civilă. În România, proiecte precum cel de la Balta Comana, o zonă umedă restaurată prin fonduri europene acum aproximativ 15 ani, au demonstrat beneficiile renaturării. Aceste intervenții sunt esențiale pentru a gestiona impactul schimbărilor climatice asupra economiei și a siguranței comunităților locale.