În cursul lunii septembrie, România a înregistrat numeroase anomalii meteorologice, inclusiv o zi cu un număr record de temperaturi ridicate. Într-o singură zi, pe data de 5 septembrie, au fost doborâte peste 60 de recorduri de temperatură la toate stațiile de măsurare din țară. Meteorologul de serviciu al ANM a explicat faptul că aceste recorduri absolute de temperatură au apărut în contextul unor zile cu temperaturi ridicate, marcând o schimbare de tipar în climatul actual.
Prognoza pentru următoarele săptămâni indică o perioadă de instabilitate a temperaturilor, cu fluctuații între vremea mai caldă și cea mai răcoare. Între 21 și 23 septembrie, se estimează că temperaturile vor scădea brusc de la niveluri mai ridicate decât normalul, pentru ca ulterior să revină la valori mai mari decât normalul termic al perioadei. Această succesiune de evenimente este descrisă ca fiind o manifestare a capriciilor vremii în această lună de septembrie.
Situația climatică este marcată de o serie de anomalii care au dus la o vară extrem de caldă. Elena Mateescu, directorul general al ANM, a menționat că vara anului 2024 deține momentan recordul absolut pentru cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor. În contextul actual, vara anului 2026 este considerată a patra cea mai caldă vară din istorie, având o abatere semnificativă de 1,7 grade față de normal.
Pe lângă temperaturile ridicate, țara se confruntă și cu probleme legate de lipsa precipitațiilor. Analiza datelor arată că s-au înregistrat șase luni consecutive cu cantități deficitare de precipitații, ceea ce a dus la extinderea secetei pedologice în întreaga țară. Această situație a avut efecte directe asupra regimului hidrologic, afectând zone precum Vestul, Sudul, Moldova și Transilvania, în timp ce primăvara 2026 a fost a doua cea mai secetoasă din istorie.
Evoluția climatică este monitorizată cu atenție, având în vedere numărul mare de avertizări emise de autorități. În perioada cuprinsă între 2024 și primele opt luni ale anului 2026, s-au emis sute de avertizări pentru fenomene meteo periculoase, de exemplu 166 de avertizări în 2024 și 152 în 2026. Această activitate meteorologică intensă reflectă o stare de alertă constantă pentru evenimente extreme care pot afecta climatul regional.
Fenomenele climatice extreme sunt în continuă schimbare, influențând atât temperaturile medii, cât și regimul de precipitații. În România, aceste variații sunt vizibile prin numărul mare de coduri de alertă emise pentru zonele din Vest, Centru și Nord. Monitorizarea constantă a abaterilor termice și a deficitului de precipitații este esențială pentru a înțelege impactul secetei asupra resurselor de apă și a solului în întreaga țară.