Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a oferit marți detalii despre situația financiară a CFR Călători, în urma preocupărilor ridicate de sindicat. Acesta a declarat că bugetul companiilor de transport va fi unul care să reflecte realitatea economică, fără a ceda presiunilor politice sau sindicale. Decizia vine într-un moment în care Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane a semnalat lipsa bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul curent.
Situația a devenit subiect de discuție după ce sindicatul a avertizat că trenurile s-ar putea opri dacă finanțarea nu este deblocată urgent. Federația a menționat că au trecut deja 257 de zile de la începutul anului 2026 fără ca bugetul CFR Călători să fie aprobat. Radu Miruță a explicat însă că nu se vor aproba bugete care nu au o acoperire reală, evitând astfel erorile de gestionare seen seen în alte companii.
În cadrul declarației de la Parlament, ministrul a comparat abordarea actuală cu experiențe anterioare de la Tarom sau Metrorex. El a susținut că, în trecut, bugetele erau aprobate pentru a satisface interese politice, nu pentru a deservi nevoile reale ale ministerului. Radu Miruță a precizat că procesul de ajustare a bugetului pentru CFR va implica o interacțiune directă cu companiile pentru a reflecta cifrele reale.
O temă centrală în discuția privind subvenționarea transportului feroviar este modul în care sunt alocați banii publici. Ministrul a menționat că subvenția actuală se calculează pe baza kilometrilor parcurși, ceea ce înseamnă că se plătește pentru vagoane care circulă uneori goale. El a propus o schimbare de paradigmă, orientând subvenția către beneficiul călătorilor, nu doar către deplasarea materialului feroviar.
Radul Miruță a sublifat că există o analiză în cadrul Ministerului Transporturilor privind rutele care sunt plătite din banii cetățenilor, dar care nu aduc beneficii reale. El a explicat faptul că, în prezent, se cere o valoare la începutul anului care este primită doar parțial, iar diferența se acordă de obicei la rectificarea bugetară. Ministerul nu va aproba sume bazate pe presupuneri despre viitoare rectificări.
În contextul acestor discuții despre finanțarea infrastructurii și a serviciilor publice, datele economice recente arată o evoluție a indicatorilor macroeconomici. De exemplu, BNR a raportat că datoria externă totală a crescut până la 234,87 miliarde euro în perioada ianuarie-iulie 2026. Această evoluție a datoriei externe este monitorizată constant pentru a înțelege impactul asupra stabilității financiare a țării.