Debitul Dunării la punctul de intrare în țară, situat la secțiunea Baziaș, va trece printr-o perioadă de creștere ușoară în cursul săptămânii viitoare. Conform prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 10-17 octombrie 2026, fluviul va înregistra valori de 1.200 mc/s în primele zile, pentru a urca ulterior la 1.350 mc/s. Această evoluție rămâne însă semnificativ sub media multianuală a lunii octombrie, care este de 3.900 mc/s.
În zona de aval a Porților de Fier, nivelurile de debit vor rămâne, în general, staționare pe parcursul perioadei analizate. Totuși, hidrologii au semnalat o excepție pentru a doua jumătate a intervalului de prognoză, când se estimează o creștere a debitelor pe sectorul Gruia - Vadu Oii. Analiza trimestrială realizată de experți indică faptul că, pentru întreaga lună octombrie, debitul maxim al Dunării la intrarea în țară ar putea atinge 1.600 mc/s, în timp ce valoarea minimă estimată este de 1.200 mc/s.
În ceea ce privește râurile interioare ale țării, debitele medii zilnice vor experimenta, în mare parte, o creștere ușoară. Această tendință este determinată de precipitațiile prognozate și de procesul de propagare a acestora, începând cu râurile din jumătatea de vest a României. Hidrologii avertizează că sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe unele cursuri de apă din zonele de deal și de munte, cu o probabilitate mai mare de apariție în prima jumătate a intervalului pentru râurile din centrul și sudul țării.
Regimul hidrologic din luna octombrie 2026 va prezenta variații importante în funcție de bazinul hidrografic considerat. Valorile se vor situa între 30% și 50% din mediile multianuale lunare la nivel general, însă pe râurile din bazinele Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Bistrița și pe bazinul superior al Oltului, debitele vor fi mai mari, între 50% și 80%. În schimb, pe râurile din Dobrogea, Bârlad și Râmnicu Sărat, valorile vor fi mult mai mici, situându-se sub pragul de 30%.
Situația actuală a debitelor este marcată de o scădere drastică față de perioadele trecute, după ce în această vară fluviul a atins cele mai mici valori din istorie. Acest fenomen a avut consecințe directe asupra sistemului energetic național, determinând chiar închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă. Această decizie a afectat capacitatea de producție, deoarece cele două unități asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării.
Monitorizarea constantă a debitelor este esențială pentru gestionarea resurselor de apă și pentru siguranța energetică a României. Scăderile de debit pot influența nu doar producția hidroelectrică, ci și capacitatea de răcire a reactoarelor nucleare. Datele furnizate de INHGA oferă un cadru de predicție necesar pentru planificarea operațiunilor de gospodărire a apelor și pentru gestionarea riscurilor hidrologice în perioadele de variație a precipitațiilor.