Primăria Capitalei a decis modificarea proiectului de reabilitare a malurilor Lacului Herăstrău, adoptând o abordare care pune accent pe protejarea vegetației existente. Noua decizie vine după o perioadă de două luni în care autoritățile au căutat soluții de compromis între necesitățile tehnice de consolidare și conservarea peisajului natural al parcului. Această schimbare de strategie vizează evitarea unei lucrări care ar fi afectat estetica și integritatea ecologică a zonei.
Primarul Ciprian Ciucu a explicat faptul că lucrarea inițială, de natură hidrotehnică, era necesară pentru siguranța malurilor, însă nu era adecvată din punct de vedere peisagistic. El a subliniat dorința de a păstra parcul în forma cunoscută de către cetățeni, evitând implementarea unei alei de beton de doar doi metri în jurul lacului. Pentru a ajunge la această decizie, autoritățile au apelat la studii specializate care să evalueze impactul lucrărilor asupra arborilor.
Baza noii strategii de intervenție este o inventariere digitală complexă, realizată de Asociația Peisagiștilor din România, filiala București-Ilfov. Acest studiu a fost susținut financiar de Fundația Comunitară București prin o finanțare de 90.000 de euro. Procesul de evaluare a permis o analiză detaliată a întregii populații de arbori din zona malurilor, oferind date precise despre starea de sănătate a fiecărui exemplar identificat în perimetrul lacului.
Analiza a vizat un total de 1.844 de arbori, rezultatele arătând că 1.036 de exemplare nu necesită nicio intervenție, tăiere sau toaletare. În ceea ce privește starea de sănătate, evaluarea a indicat faptul că 420 de copaci sunt în stare bună, 697 sunt într-o stare rezonabilă, 403 sunt deficitari, iar 54 sunt complet uscați. Această distincție este esențială pentru a determina exact unde sunt necesare lucrările de întreținere.
În ceea ce privește riscul de prăbușire, majoritatea celor 1.844 de arbori, respectiv 1.070 de exemplare, au fost clasificate la un risc scăzut. Totuși, există 259 de arbori cu risc moderat, 74 de exemplare cu risc ridicat și 10 cazuri cu risc extrem. Specialiștii au recomandat eliminarea lemnului uscat în 408 cazuri, curățarea coroanei în 393 de cazuri și reducerea încărcării la capătul ramurilor în 330 de cazuri.
Proiectele de reabilitare a spațiilor verzi și a infrastructurii hidrotehnice din zonele urbice reprezintă o provocare constantă pentru administrațiile locale. Aceste intervenții trebuie să echilibreze nevoia de siguranță a malurilor și a drumurilor cu conservarea biodiversității și a valorii recreative a parcurilor. Decizia de a utiliza inventarierea digitală și consultanța specializată reflectă o tendință de gestionare mai atentă a patrimoniului natural din orașe.