Închiderea prelungită a celor două reactoare de la centrala Cernavodă pune o presiune semnificativă asupra Sistemului Energetic Național, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat la Ministerul Energiei. Demnitarul a clarificat faptul că nu au existat incidente sau pericole reale la centrală, deși s-au aplicat proceduri stricte de securitate nucleară. Situația administrativă a fost influențată de nivelul decis de CNSU, însă acesta nu a pus în pericol funcționarea reactorului.
Lipsa celor două unitate de producție creează dificultăți de adecvare, în special în timpul orelor de seară. Deși România a reușit până acum să evite limitarea consumului la marii utilizatori industriali, echilibrul este considerat fragil. Cristian Bușoi a menționat că piața regională rămâne stabilă, dar a insistat pe necesitatea unei redeschideri cât mai urgente a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă pentru a asigura securitatea.
Redeschiderea nu poate fi anunțată cu o dată exactă din cauza rezervării experților de la Apele Române, ANM și Nuclearelectrica. Prognozele acestora au fost infirmate de o secetă mai lungă decât se anticipa inițial. De asemenea, Ministerul Energiei evită speculațiile, deoarece orice anunț public poate influența comportamentul furnizorilor, traderilor și al producătorilor de energie, afectând strategiile de business de pe piață.
Pe lângă necesitatea reactoarelor, strategia energetică vizează decarbonizarea și investițiile masive în surse regenerabile, precum solarul, vântul și hidroenergia. Cristian Bușoi a subliniat că România trebuie să utilizeze gazul natural atât pentru electricitate, cât și pentru aplicații industriale, menționând proiectul Neptun Deep și inițiativele Romgaz. Prioritatea viitoare în exercițiul financiar este creșterea capacității grid-ului, respectiv a sistemelor de transport și distribuție.
Ministerul Energiei pune accent pe digitalizare și protecție cyber pentru a gestiona riscurile legate de Inteligența Artificială. Această direcție este esențială pentru protejarea economiei împotriva actorilor statali sau non-statali cu intenții geostrategice. Investițiile în aceste tehnologii, susținute de fonduri europene precum PNRR sau Fondul de Modernizare, sunt văzute ca un mod de a întări independența energetică a României și a Uniunii Europene.
Evoluția piețelor de energie și a resurselor de combustibil este influențată constant de factori geopolitici și de capacitățile de export ale marilor economii. În contextul actual, stabilitatea furnizării de energie depinde de un echilibru între producția internă, infrastructura de transport și capacitatea de stocare, într-un cadru european marcat de interdependențe strategice și de necesitatea securizării fluxurilor de resurse.