Premierul Ungariei, Péter Magyar, a anunțat că autoritățile de la Budapesta au clasificat procedurile de insolvență ale companiilor Bayer Construct Zrt. și ZVK Development Kft. drept operațiuni de importanță strategică. Această decizie permite statului ungar să numească un administrator pentru activele celor două firme, în contextul unor dispute financiare majore. Proiectul imobiliar în cauză, situat în zona Piața Bosnyák din Budapesta, este evaluat la sute de miliarde de forinți.
Magyar a transmis un mesaj dur către persoanele implicate în proiectul de la Piața Bosnyák, vizând în special pe István Tiborcz și pe Attila Balázs, proprietarul firmei Bayer Construct. Acesta din urmă este unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Ungaria, fiind născut în Remetea, județul Harghita. Premierul a declarat că „delapidarea fondurilor publice s-a încheiat”, subliniind intenția de a opri scoaterea activelor din companii în detrimentul statului.
În urma acestei decizii, instanța va desemna compania National Reorganization Nonprofit Ltd., deținută integral de stat, ca administrator al activelor. Acest administrator va avea puterea de a controla tranzacțiile, iar companiile nu vor putea contracta noi obligații financiare fără aprobarea sa. În cazul în care se constată tentative de scoatere a activelor înainte de insolvență, administratorul va trebui să notifice autoritățile competente pentru a proteja interesele creditorilor și ale statului.
Proiectul de la Piața Bosnyák prevedea construirea unui complex imobiliar pe o suprafață de aproape șapte hectare, cuprând șapte clădiri de birouri, un centru comercial și aproximativ 950 de apartamente. Valoarea contractului a crescut de la 244 de miliarde la 254,8 miliarde de forinți din cauza unor modificări tehnice. Statul ungar own de aproximativ 315 miliarde de forinți, inclusiv TVA, înainte ca administrația actuală să decidă renunțarea la finalizarea achiziției.
ZVK Development susține că acordul preliminar este încă valabil și că proiectul a fost finalizat la termenul de 30 iunie. Totuși, guvernul a decis să nu mai finalizeze achiziția, deoarece eficiența economică a proiectului nu a fost demonstrată prin studii de impact publice. Autoritățile pot solicita acum recuperarea unor sume, inclusiv dublul avansului plătit și penalități de până la 10% din valoarea netă a achiziției.
Decizia de a monitoriza strict proiectele de infrastructură și investițiile imobiliare de mare amploare reflectă o tendință de control riguros asupra fondurilor publice în regiune. În contextul economic actual, guvernele europene aplică adesea mecanisme de protecție pentru a preveni pierderile bugetare în cazul insolvențelor companiilor care dețin contracte strategice cu statul. Această abordare juridică este esențială pentru menținerea stabilității financiare în fața riscurilor de insolvență în sectorul privat.