Peste 17.000 de cetățeni români cu vârste de peste 100 de ani figurează în continuare în Registrul Electoral, deși există suspiciuni privind starea lor de viață. Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că va începe o serie de verificări la nivelul primăriilor pentru a lămuri aceste cazuri. Instituția nu poate radia aceste persoane din evidențe deoarece îi lipsesc documentele oficiale care să ateste decesul, proces fără care eliminarea alegătorilor este imposibilă din punct de vedere juridic.
Situația a ieșit la iveală după ce președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a explicat că instituția a plecat de la o listă de aproximativ 35.000 de cetățeni cu vârste de peste un secol. Din acest număr, situația a fost clarificată pentru aproximativ jumătate dintre persoane, însă restul de peste 17.000 de cazuri rămân în evidențe. Problema este cauzată de deficiențe ale sistemului de evidență a populației, inclusiv de situații din perioada de dinainte de 1989, când comunicarea datelor între primării și starea civilă nu era întotdeauna promptă.
Pentru a rezolva acest impas administrativ, echipele AEP vor centraliza cazurile pe județe și localități, colaborând strâns cu autoritățile locale. Scopul este identificarea documentelor lipsă sau contactarea rudelor care ar putea deține certificatele de deces necesare pentru radiere. În cadrul acestui proces de verificare, autoritatea va investiga și o altă problemă critică: existența unor cetățeni care apar în evidențele oficiale având două numere de identificare personală, CNP-uri diferite.
Verificările vor include și schimburi de date cu alte instituții statale pentru a obține informații complementare. Adrian Țuțuianu a menționat că vor fi efectuate verificări încrucișate cu Casa Națională de Pensii, pentru a vedea dacă plata pensiilor a fost deja oprită ca urmare a decesului. De asemenea, vor fi utilizate date de la Casele de Sănătate și de la Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, însă radierea din Registrul Electoral va respecta strict procedurile legale prevăzute.
O altă categorie problematică este cea a celor aproximativ un milion de români cu domiciliul în străinătate, dintre care peste 400.000 sunt cetățeni din Republica Moldova care au redobândit cetățenia. Deceasele produse în afara țării nu sunt întotdeauna transcrise imediat în România, familiile solicitând acest lucru doar la apariția unor probleme succesorale. AEP intenționează să discute cu autoritățile din Republica Moldova pentru a stabili modalitățile de transmitere a informațiilor și eventualul necesar acord între cele două state.
În Registrul Electoral figurau, la data de 31 iulie 2026, un total de 19.031.458 de cetățeni români cu drept de vot. Dintre aceștia, 17.979.417 aveau domiciliul sau reședința în România, în timp ce 1.052.041 de persoane aveau domiciliul în străinătate și dețineau pașaport CRDS. Actualizarea listelor este considerată esențială pentru procesele electorale și referendumuri, unde numărul de alegători și cvorumul sunt decisive.