Cutremurul de luni din zona Vrancea, care a înregistrat o magnitudine de 4,8 grade pe scara Richter, a fost simțit în București, evidențiind vulnerabilitatea orașului. Acest eveniment seismic aduce din nou în atenția publicului riscul major la care este expusă Capitala în cazul unui seism puternic. Multe imobile din zona centrală se află într-o stare precară, fiind expuse unor daune structurale grave în cazul unui cutremur de amploare.
Matei Sumbasacu, președinte al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: RISE), avertizează că starea fondului construit este extrem de precară. Multe clădiri vechi au trecut deja prin două cutremure majore, cele din 1940 și 1977, însă au rămas fără consolidare sau reparații necesare. Conform specialistului, un seism mare, similar cu cel de 7,4 magnitudine din 1977, va prelua efectele de degradare deja cauzate de evenimentele seismice trecute.
Situația clădirilor cu risc seismic din București este monitorizată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Datele oficiale indică faptul că în total există 2.360 de clădiri care necesită lucrări de consolidare pentru a asigura siguranța locatarilor. În prezent, eforturile de reabilitare par să fie limitate, având în vedere că în anul 2025 a fost reabilitată o singură clădire rezidențială, situată pe Strada Baltagului.
Primăria Capitalei a luat recent măsuri pentru un număr limitat de imobile, acordând fonduri pentru 13 clădiri din centrul orașului. Acestea includ 11 blocuri de locuințe și două clădiri publice, după ce Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici. Lucrările vor viza o suprafață de peste 31.000 de metri pătrați, însă procesul este în etape diferite, de la documentație la elaborarea proiectului tehnic.
Proiecțiile privind victimele unui seism major rămân îngrijorătoare, bazându-se pe ultimele rapoarte de specialitate. Un raport din 2018 estima că un cutremur puternic ar putea cauza peste 6.500 de decese în București. Matei Sumbasacu, inginer structurist, a declarat că această cifră ar putea fi chiar una optimistă. El subliniază că impactul depinde critic de momentul în care are loc cutremurul, în special dacă acesta survine seara, când oamenii se află în clădirile vulnerabile.
Riscul seismic din România este dictat în principal de activitatea zonei Vrancea, care generează periodic cutremure de profunditate medie sau mare. Declinul stabilității structurale a clădirilor vechi este un factor de risc constant în zonele urbane dens populate. Monitorizarea constantă a stării de sănătate a imobilelor și implementarea programelor de consolidare rămân priorități esențiale pentru reducerea numărului de victime în cazul unui eveniment seismic major.