Parlamentul a aprobat o modificare a Codului penal care vizează înăspritirea sancțiunilor pentru exploatarea sexuală a minorilor în mediul online. Proiectul a fost adoptat cu 180 de voturi pentru, 61 de voturi împotriva și 15 abțineri. Principala schimbare este de natură terminologică, prin care sintagma „pornografie infantilă” este înlocuită cu formularea „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, pentru a reflecta mai corect natura faptelor și a pune copilul în centrul protecției penale.
Noua legislație stabilește pedepse diferențiate în funcție de gravitatea acțiunilor comise. Producerea materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor va fi sancționată cu închisoare între 5 și 12 ani. În cazul promovării sau expunerii acestor materiale, persoanele pot fi condamnate la o pedeapsă de la 3 până la 10 ani de închisoare. De asemenea, pentru deținerea, stocarea, procurarea sau distribuirea acestor materiale, intervalul de sancțiune este de 2 până la 7 ani de închisoare.
Reforma legislativă introduce în mod explicit fenomenul de grooming, consolidând mecanismele de răspundere penală pentru acest tip de conduită. Legea ține cont de evoluția tehnologică, incluzând referiri la materialele generate sau manipulate prin intermediul sistemelor de inteligență artificială. Această abordare urmărește să acopere riscurile complexe apărute în mediul digital. Totodată, participarea la spectacole care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor va fi pedepsită cu închisoare între 2 și 7 ani.
Sancțiunile sunt vizate și pentru accesarea materialelor respective, unde intervalul de închisoare crește de la 1-3 ani la 1-5 ani. Legislația urmărește să întărească și mecanismele privind obligațiile de sesizare, precum și cele privind confiscarea. Un aspect important al proiectului este delimitarea clară între exploatarea sexuală și situațiile private, consensuale, dintre adolescenți apropiați ca vârstă. Diana Tușa a declarat că scopul este să se condamne infractorii, nu copiii, evitând astfel incriminarea nejustificată a unor situații care nu reprezintă abuz.
Modificările au fost discutate în cadrul unor consultări cu profesioniști din sistemul de justiție și din domeniul protecției victimelor. Scopul declarat este de a avea o legislație mai coerentă și adaptată realităților tehnologice actuale. După aprobarea de către Parlament, documentul urmează să fie trimis către Președintele României pentru promulgare. Această reformă vizează atât combaterea traficului de persoane, cât și o protecție mai eficientă a minorilor în spațiul digital.
Procesul de modificare a Codului penal în România reflectă o tendință de adaptare a legislației penale la noile forme de criminalitate digitală. În contextul în care tehnologia evoluează rapid, autoritățile și parlamentul caută instrumente mai eficiente pentru a răspunde riscurilor noi. Această abordare este necesară pentru a asigura o protecție juridică actualizată în fața fenomenelor complexe de abuz care pot apărea în mediul online.