Noua legislație privind accesul străinilor pe piața muncii din România, reglementată prin OUG 32 din 2026, a reconfigurat modul în care angajatorii accesează forța de muncă extracomunicatară. Deși ordonanța a urmărit corectarea unor derapaje și a vulnerabilităților legislative, ea a generat noi dificultăți practice. Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, subliniază că arhitectura sistemului este bună, însă calibrarea actuală prezintă probleme majore de responsabilitate și funcționare.
Una dintre principalele probleme este responsabilitatea agențiilor de plasare pentru acțiunile terților. Conform OUG 32 din 2026, agențiile sunt obligate să răspundă pentru comportamentul lucrătorului sau al angajatorului, deși nu au pârghii de control asupra acestora. Elena Panțiru menționează că agențiile nu pot reține documente sau restricționa libertatea de mișcare, ceea ce le poate atrage suspendarea autorizației fără nicio culpă proprie. O corecție propusă ar fi limitarea răspunderii doar la neîndeplinirea obligațiilor de notificare.
Un alt aspect critic este blocajul operațional survenit între abrogarea vechiului sistem și funcționarea noii platforme. Între 27 aprilie și 10 septembrie, procesul de angajare a cetățenilor străini a fost practic blocat. Deși publicarea hotărârii privind platforma a avut loc la începutul lunii august, aceasta a deschis doar etapa de înregistrare a agențiilor și angajatorilor. Acest decalaj a lăsat angajatorii fără forță de muncă în plin sezon, deoarece procedurile de soluționare pot dura până la treizeci de zile.
Legislația prezintă și un prag salarial care creează un gol în piață. Pentru lucrătorii înalt calificați, salariul trebuie să fie de cel puțin 9.000 de lei brut, adică peste câștigul mediu pe economie. Această cerință exclude specialiștii din grupele de ocupații unu și doi, care au salarii mai mici. Statisticile arată un impact clar: din aproximativ 88.000 de avize emise anul acesta, doar 326 au vizat lucrători înalt calificați, reprezentând sub 1 eveniment.
În plus, există o lipsă de prevederi privind responsabilitatea lucrătorului care încalcă obligațiile contractuale. În raportul tripartit, două părți pot fi sancționate contravențional, însă a treia parte nu are nicio consecință. Elena Panțiru susține că este necesară o formă de responsabilizare civilă sau administrativă pentru lucrător. Toate aceste deficiențe pot fi remediate prin legea de aprobare a ordonanței, care se află în prezent în dezbaterea parlamentară.
Contextul demografic al forței de muncă străine în România este marcat de o prezență semnificativă a cetățenilor din Nepal. Analizele realizate de Economica.net arată că aceștia au fost printre cei mai prezenți străini cu permis de ședere în scop de muncă în anii 2022, 2023, 2024 și 2025. La finalul anului 2025, peste 148.000 de străini deținau permis de ședere în scop de muncă, conform datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări.