Autoritatea Electorală Permanentă pregătește o reorganizare a structurii organizaționale, vizând un număr total de 371 de posturi. Această cifră nu include funcțiile de demnitate publică sau personalul cabinetelor acestora, conform noii reglementări. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat că proiectul de lege propune o reducere semnificativă față de situația anterioară, când organigrama instituției putea ajunge la peste 500 de posturi.
Modificările vizează în mod special structurile teritoriale ale Autorității Electorale Permanente, care vor fi mult mai mici. În prezent, unele structuri județene dispuneau de directori și până la zece angajați, însă noile reguli preved preved că acestea vor funcționa cu doar trei sau patru persoane. Adrian Țuțuianu a explicat că noua organizare urmărește o structură mai apropiată de atribuțiile reale ale instituției, aplicând o logică similară cu cea din martie.
Proiectul de lege urmărește unificarea actelor normative, deoarece în prezent atribuțiile AEP sunt dispersate în mai multe documente. Un aspect important este schimbarea modului de numire a conducătorilor: președintele și cei doi vicepreședinți vor fi numiți prin hotărâre a Parlamentului. Mandatul acestora va fi de opt ani, depășind astfel durata unui singur ciclu electoral, pentru a asigura stabilitatea instituției sub control parlamentar.
În cadrul noii configurații, secretarul general va fi desemnat de președintele AEP, nu de prim-ministru, așa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, personalul va trebui să declare că nu face parte din niciun partid politic. Proiectul prevede și crearea unui Centru național pentru dezvoltarea managementului electoral, dedicat formării profesionale și cercetării, precum și posibilitatea de a obține venituri proprii, pe lângă subvențiile de la stat.
Noua legisle de organizare și funcționare vizează și reglementarea salarizării, care ar urma să fie similară cu cea a angajaților Parlamentului. Această reformă este justificată de statutul de autoritate autonomă al instituției. În plus, actele adoptate de AEP vor rămâne publice și vor putea fi contestate în instanță, asigurând un mecanism de control și transparență în procesul electoral.
În prezent, AEP funcționează într-un cadru legislativ fragmentat, neavând o lege unitară de organizare și funcționare. Această lipsă de unificare a afectează modul în care atribuțiile instituției sunt distribuite în diferite acte normative, ceea ce face ca noul proiect de lege să fie esențial pentru stabilirea unui cadru juridic clar și coerent pentru gestionarea proceselor electorale în România.