Nivelul Dunării a atins joi noi recorduri negative în zona Cernavodă, fapt ce a impus Comitetului Național pentru Situații de Urgență pregătirea unor măsuri de intervenție. Cota negativă a fost raportată la -256 cm față de cota zero, pragul de referință stabilit la stațiile hidrometrice. Prognozele indică o agravare a situației, cu o scădere estimată la -260 cm vineri și la -267 cm pe 13 octombrie, depășind precedentul record de -255 cm din 20 septembrie.
Pentru a asigura resursele de apă necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, proiectul de hotărâre al CNSU prevede constituirea unui sistem de intervenție temporar și modular pe canalul de derivație. Această măsură presupune realizarea unei închideri modulare pe o secțiune de aproximativ 170 m, folosind barje, gabare și pontoane. În paralel, vor fi operaționalizate sisteme de pompare de mare capacitate pentru a suplimenta volumul de apă din bazinul de distribuție al centralei.
Sistemele de pompare vor fi gestionate de Administrația Națională „Apele Române”, în colaborare cu Societatea Națională „Nuclearelectrica” S.A., Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Compania Națională „Administrația Canalelor Navigabile” S.A. Obiectivul acestor pompe este de a asigura un transfer de debit suplimentar de cel puțin 6,5 mc/s. Intervenția va continua până când prognoza va indica o creștere sustenabilă a nivelurilor pentru cel puțin 72 de ore.
Scăderea debitului poate duce la restricționarea sau chiar la sistarea temporară a navigației și a ecluzărilor pe Canalul Dunăre Marea Neagră și pe sectoarele afectate de operațiunile de intervenție. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, împreună cu Autoritatea Navală Română și Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați, vor dispune măsurile necesare. Ministerul Apărării Naționale va sprijini efortul prin măsurători topobatimetrice, hidrografice și oferind capabilități navale sau de geniu.
Hidroelectrica este solicitată să asigure, în măsura disponibilității, suplimentarea debitelor defluente în Dunăre cu aproximativ 50 – 100 mc/s în această perioadă critică. În contextul acestor dificultăți hidrologice, Hidroelectrica a propus recent un buget rectificat pentru anul 2026, estimând un profit net de 3 miliarde de lei, pe fondul secetei și al costurilor ridicate pentru achiziția de energie. Situația de la Cernavodă rămâne însă sub monitorizare constantă din cauza prognozelor nefavorabile.
În prezent, hotărârea CNSU este redactată, dar nu a fost încă adoptată oficial. Reprezentanții Guvernului nu au oferit detalii suplimentare privind momentul adoptării, deși discuțiile au început după întâlnirea Comitetului Interministerial Bala – Cernavodă de la începutul lunii octombrie. Centralele nucleare 1 și 2 de la Cernavodă sunt vitale pentru economie, asigurând 20% din necesarul de consum de energie electrică al întregii țări.