Nivelul fluviului Dunăra a scăzut drastic în zona Cernavodă, ajungând la o cotă de un metru și 65 de centimetri. Această situație pune sub presiune funcționarea centralelor nucleare, deoarece pentru repunerea în funcțiune a celor două reactoare este necesar un nivel de peste 5 metri. Scăderea este atât de severă încât pompele de captare riscă să nu mai poată prelua debitul necesar pentru procesele tehnologice de răcire.
Situația este monitorizată cu atenție, deoarece limita operațională este de minus 262 de centimetri, iar în prezent Dunărea a ajuns la minus 260 de centimetri. Petre Min, șeful centrului de urgență CNCAN Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, a indicat că, pe baza prognozelor, cel mai scăzut nivel este așteptat în perioada 13-14 octombrie, fără a coborî mult sub 1,6 metri. Diferența de doar doi centimetri față de limita critică subliniază gravitatea momentului.
Pentru a preveni o criză și a menține suficientă apă la pompele centralei, autoritățile au început evacuarea controlată a apei din mai multe lacuri de acumulare. Se eliberează debite suplimentare din lacurile de pe Mostiștea, Olt și Argeș, printre care și de la Iezer, unde se eliberează suplimentar 20 de metri cubi pe secundă. Adriana Nica, Director Sistemul de Gospodărirea Apelor Călărași, a precizat că acumularea Iezer va fi alimentată simultan cu un debit de 18 metri cubi pe secundă din acumularea Frăsinet.
Sorin Rândașu, director adjunct Apele Române, a declarat că aceste măsuri de intervenție vor fi menținute în perioada 14-18 octombrie, însă a subliniat că veștile nu sunt foarte grozave. În același timp, la Calafat, debitul fluviului este la o treime din valoarea normală pentru această perioadă a anului. Cristinel Negreanu, inginer șef SGA Dolj, a menționat că precipitațiile vor juca un rol foarte important în ceea ce privește restabilirea debitului și a nivelului Dunărei.
Impactul asupra sectorului energetic ar putea fi resimțit de consumatori prin creșterea costurilor. Reactoarele oprite de la Cernavodă ar putea duce la o majorare a facturilor de curent cu până la 20%, conform estimărilor oficialilor din ministerul Energiei. Deși reactoarele au fost oprite controlat încă din vară, ele necesită răcire continuă pentru a gestiona căldura produsă de reziduurile combustibilului nuclear, proces care depinde direct de cantitatea de apă disponibilă în Dunăra prin canalul Seimeni.
Fluviul Dunăra reprezintă principala sursă de apă pentru procesele industriale și de răcire ale marilor infrastructuri energetice din România. Gestionarea debitului prin lacurile de acumulare este o măsură standard de siguranță atunci când regimul pluviometric scade sub media sezonieră. Monitorizarea constantă a nivelurilor de la Cernavodă și Calafat este esențială pentru prevenirea accidentelor tehnice și pentru menținerea stabilității rețelei electrice naționale în perioadele de secetă.