Dunărea traversează o perioadă de scădere semnificativă a debitului, înregistrând valori mult sub nivelurile obișnuite pentru această perioadă a anului. Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 19–26 septembrie 2026, fluviul nu reușește să atingă pragurile normale de curgere. Situația este monitorizată atent, în special în secțiunile de intrare și de ieșire din țară, unde diferențele față de media istorică sunt evidente.
La intrarea în România, în zona Baziaș, debitul fluviului se va menține în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile ale perioadei analizate. Ulterior, prognoza indică o ușoară creștere a acestui parametru, care ar putea ajunge la aproximativ 1.650 mc/s. Totuși, chiar și această ușoară evoluție pozitivă rămâne insuficientă pentru a compensa deficitul actual, deoarece valorile estimate sunt mult sub media multianuală a lunii septembrie, care este de 3.800 mc/s.
În zona de aval de Porțile de Fier, situația pare să fie ceva mai favorabilă, deoarece debitele estimate pentru acest sector intră, în general, pe o tendință de creștere. Totuși, există o excepție importantă în prima parte a intervalului de monitorizare, când valorile vor rămâne relativ constante pe sectorul cuprins între Brăila și Tulcea. Această stabilitate temporară indică faptul că fluviul nu va prezenta variații semnificative pe acest segment în perioada imediat următoare.
Analizând întregul curs al lunii septembrie, prognoza trimestrială realizată de hidrologi indică un interval de debit cuprins între un minim de 1.400 mc/s și un maxim de 1.800 mc/s. În ceea ce privește rețeaua de râuri interioare, debitele medii zilnice sunt estimate să rămână relativ staționare pe termen scurt. Totuși, experții avertizează că această stare de echilibru se poate schimba la nivel local, în funcție de condițiile meteorologice specifice fiecărei zone.
La mijlocul intervalului de prognoză, hidrologii menționează că există o probabilitate crescută pentru majorări de niveluri și debite pe anumite cursuri de apă. Această evoluție ar putea avea loc pe rândul unor râuri din zonele de deal și de munte, sub influența precipitațiilor prognozate și a modului în care acestea se vor propaga în rețeaua hidrografică. Această variație locală ar putea atenua parțial scăderea generală observată pe fluviul principal.
Monitorizarea debitelor de apă este un proces constant în România, fiind esențial pentru gestionarea resurselor naturale și prevenirea efectelor secetei. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor utilizează datele hidrometrice pentru a emite prognoze care ajută la planificarea activităților economice și la gestionarea riscurilor hidrologice pe întreg teritoriul țării, în special în perioadele de temperaturi ridicate sau de lipsă a precipitațiilor.