Situația hidrologică din bazinul hidrografic Crișuri, care cuprinde județele Bihor și Arad, rămâne critică în această primă lună a toamnei. Nivelul apelor este extrem de scăzut, fapt evidențiat de datele furnizate de reprezentanții Apele Române Crișuri. Această deficiență de apă este vizibilă în mod alarmant la nivelul râului Crișul Alb, care înregistrează un debit de mai puțin de 7% față de nivelul obișnuit al râului în perioadele care nu sunt afectate de secetă.
Datele de la stațiile hidrometrice arată o scădere drastică a debitelor în întreaga regiune. La stația hidrometrică Chișineu Criș din județul Arad, nivelul Crișului Alb este de doar 6,88%. În același județ, la stația Zerind, debitul Crișului Negru este de 11,8%. O situație similară este observată și la stația Sălard din județul Bihor, unde Barcău are un debit de 13%, în timp ce la stația Oradea, nivelul Crișului Repede este de 22,2%.
Pe lângă scăderea debitelor pe cursurile de apă, și acumulările de apă din zonă sunt afectate de lipsa de resurse. Situația diferă însă de la o zonă la alta, unele acumulări având rezerve extrem de mici, în timp ce altele prezintă rezerve de apă puțin mai mari. Această variabilitate este observată în întreaga regiune, însă nivelurile rămân sub orice normă obișnuită pentru această perioadă a anului.
În ceea ce privește gradul de umplere al acumulărilor, cifrele sunt îngrijorătoare pentru diverse ramuri de utilizare. În medie, gradul de umplere este de aproximativ 20% pentru cele utilizate pentru irigații, agrement, piscicultură și pentru controlul debitului în aval. Pe de altă parte, pentru acumulările destinate alimentării cu apă și producerii de energie electrică, gradul de umplere este de aproximativ 42%, un nivel considerabil mai ridicat decât cel al celorlalte.
Monitorizarea constantă a bazinelor hidrografice este esențială pentru gestionarea resurselor de apă în perioadele de secetă. În România, gestionarea resurselor de apă este reglementată strict pentru a asigura atât necesarul pentru producția de energie, cât și pentru nevoile agricole și de alimentare cu apă. Situația actuală din zona Crișuri pune sub semnul întrebării stabilitatea debitelor necesare pentru activitățile de irigații și piscicultură în lunile următoare.
Contextul hidrologic din România este unul de monitorizare atentă, având în vedere impactul secetei asupra infrastructurii de apă. În perioadele cu debite reduse, managementul strict al acumulărilor este vital pentru a menține funcționarea stațiilor de alimentare cu apă și a celor de energie. Monitorizarea stațiilor hidrometrice permite autorităților să evalueze riscurile de deficit de apă pentru populație și pentru sectorul agricol.