Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a oferit detalii importante privind rezultatele obținute de România în cadrul evaluărilor PISA 2025. Acesta a subliniat necesitatea unor condiții mai bune în școli și a unui sprijin real pentru profesori. Conform mesajului său, este esențial ca elevii să fie motivați, iar părinții să urmărească activ procesul de învățare al copiilor. Schimbarea în sistem necesită o abordare consecventă din partea tuturor actorilor implicați, de la minister până în sălile de clasă.
Evaluările PISA 2025 au vizat un eșantion de 7.725 de elevi născuți în anul 2009, reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de tineri din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului. Mihai Dimian a explicat faptul că 89% dintre cei testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu. Această structură explică diferențele de scor între mediul rural și cel urban, deoarece elevii cu rezultate mai bune ajung frecvent în liceele urbane după Evaluarea Națională, influențând astfel media raportată pentru fiecare zonă.
În ceea ce privește diferențele dintre Evaluarea Națională și testele PISA, ministrul a analizat raportarea cifrelor de performanță. La Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 31% dintre elevi au obținut note sub 5 la Matematică, însă raportat la întreaga populație școlară, 42% dintre elevii de clasa a VIII-a au performanțe sub acest prag. În schimb, PISA 2025 arată că 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematica, ceea ce indică o problemă de aplicare a cunoștințelor în situații reale.
Mihai Dimian a menționat că scăderea scorurilor României se înscrie într-un context de deteriorare a performanței educaționale la nivel internațional. Comparând evoluția dintre 2019 și 2025, scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce media țărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. Această evoluție este influențată și de impactul pandemiei asupra procesului de învățare. De asemenea, raportul OCDE indică faptul că elevii din România beneficiază de aproximativ 1.600 de ore de instruire mai puțin decât media țărilor din acest grup.
Pentru a aborda aceste provocări, ministrul propune implementarea unor activități remediale la Matematica și Limba și literatura română pentru elevii cu medii sub 7. El a avertizat asupra fenomenului de „virus cognitiv”, generat de utilizarea excesivă a rețelelor sociale și a inteligenței artificiale. Această tehnologie afectează modul de gândire și atenția elevilor. Programe precum „Școala altfel” și „Școala verde” ar trebui să urmeze un program similar cu restul săptămânilor, dar cu un accent pe activități aplicative.
Evoluția sistemului de învățământ este influențată de factori structurali, precum numărul de ore de instruire obligatorie. În timp ce media OCDE oferă o bază mai solidă pentru dezvoltarea competențelor, România dispune de un număr redus de ore de școală în învățământul primar și gimnazial. Această diferență de volum de învățare, combinată cu o structură de vacanțe mai lungă, contribuie la decalajul de performanță observat în cadrul testelor internaționale de evaluare a elevilor.