Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a oferit detalii despre rezultatele testelor PISA 2025, subliniind că performanțele României sunt slabe. Acesta a declarat că, înainte de a introduce noi reforme, este esențial să evaluăm eficacitatea celor existente, care nu au reușit să producă rezultatele scontate. Conform mesajului său, procesul de învățare trebuie să fie îmbunătățit prin implicarea tuturor părților implicate în procesul educațional.
Evaluările PISA 2025 au fost efectuate în prima jumătate a anului 2025, vizând elevii născuți în anul 2009. Eșantionul a cuprins 7.725 de elevi, reprezentativi pentru o populație de aproximativ 172.000 de persoane înregistrate în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România. Din acest număr, 89% dintre elevii testați erau deja elevi de liceu, ceea ce influențează interpretarea datelor privind diferențele dintre mediile rural și urban.
Mihai Dimian a explicat că diferențele raportate între mediul rural și cel urban nu pot fi atribuite exclusiv calității educației. El a menționat că majoritatea elevilor care provin din zone rurale ajung să învețe în licee din mediul urban după Evaluarea Națională și repartizarea computerizată. Această structură a populației școlare influențează semnificativ scorurile, reflectând mai degrabă procesul de selecție și tranziția de la gimnaziu la liceu.
În ceea ce privește materia matematică, ministrul a observat că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul 2, pragul care indică un anumit nivel de competență. De asemenea, a comparat aceste date cu cele de la Evaluarea Națională din 2024, unde aproximativ 31% dintre participanți au obținut note sub 5 la matematică. Diferențele de metodologie și de populație de studiu sunt esențiale pentru a înțelege aceste proporții.
Scăderea performanțelor în România se înscrie într-un trend internațional de declin, observat și în țările membre OCDE. Între PISA 2019 și PISA 2025, scorul mediu al României la matematică a scăzut cu 9 puncte, în timp ce media OCDE a scăzut cu 19 puncte. Această evoluție reflectă o tendință globală, fiind influențată și de impactul perioadei de învățământ online cauzată de pandemie.
Analiza comparativă arată că elevii din România au beneficiat de aproximativ 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu circa 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE. De asemenea, raportul privind vacanțele școlare indică faptul că România are o vacanță cumulată de 16,6 săptămâni pe an, în comparație cu media de 13,5 săptămâni în cadrul țărilor OCDE. Aceste date evidențiază diferențele structurale în durata și densitatea procesului de învățare.
context_missing: true