Românii care încasează venituri ridicate manifestă un interes crescut pentru plasarea banilor, însă majoritatea nu posedă un plan de acțiune bine stabilit. Conform unui studiu realizat de Frappe Digital pentru Raiffeisen Bank România, o proporție de 9 din 10 persoane din eșantionul analizat nu are o strategie de investiții clar definită. Această lipsă de structură indică un decalaj semnificativ între dorința de a genera profit și capacitatea de a planifica eficient resursele financiare disponibile.
Analiza a fost efectuată pe un grup reprezentativ de persoane fizice care au venituri de minimum 10.000 de lei pe lună. Dacă acești participanți ar primi suma de 100.000 de euro, opțiunile de direcționare a banilor ar fi variate: 28% ar opta pentru acțiuni sau fonduri mutuale, în timp ce 23% ar prefera un depozit bancar sau un cont de economii. În plus, un segment de 7% ar decide să păstreze întreaga sumă într-un cont curent.
Lipsa de educație financiară și teama de pierdere reprezintă barierele principale în calea investițiilor. Riscul de a pierde bani este menționat de 39% dintre respondenți, în timp ce 29% indică faptul că resursele financiare sunt insuficiente pentru a începe. Un alt aspect relevant este faptul că 18% dintre participanți susțin că nu știu de unde să înceapă procesul de investiții, evidențiind o nevoie urgentă de claritate privind diversificarea portofoliului și înțelegerea riscurilor.
Obiectivele financiare ale acestui segment de populație sunt orientate spre stabilitatea pe termen lung. Independența financiară, care include și posibilitatea unei pensionări anticipate, este menționată ca fiind prioritatea principală. Pe lângă aceasta, respondenții urmăresc protejarea economiilor împotriva inflației și creșterea capitalului pe perioade îndelungate. În cazul unei scăderi a valorii investițiilor cu 10%, majoritatea ar rămâne prudentă, astfel încât doar 6% ar decide să vândă o parte sau toate activele deținute.
Mihail Ion, Vicepreședinte Retail și Membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, explică faptul că există o schimbare de comportament, deoarece românii vor să își pună banii la lucru. Totuși, el subliniază că este necesară trecerea de la deciziile punctuale la o abordare structurată. Această tranziție trebuie să fie construită în jurul obiectivelor personale, a orizontului de timp și a nivelului de risc pe care fiecare investitor este dispus să îl asume în mod individual.
Gestionarea activelor financiare și planificarea veniturilor rămân subiecte complexe pentru populația cu venituri mari din România. Deși interesul pentru instrumente de tip acțiuni sau fonduri este prezent, nevoia de structură și de stabilirea unor obiective măsurabile este critică. Această dinamică reflectă o etapă de tranziție în care educația financiară devine elementul esențial pentru transformarea economisirii pasive în investiții active și strategice.