Primarul de Chișinău, Ion Ceban, a oferit răspunsuri într-un limbaj neadecvat în timpul unui interviu cu reporterii, în urma unui accident suferit în timpul vacanței sale. În loc de o explicație standard, edilul a folosit o formulă controversată, menționând că, la o viitoare întrebare, ar putea arăta ce are în pantaloni. Ulterior, Ion Ceban a încercat să clarifice declarația, susținând că se referea strict la picioarele sale și acuzând jurnaliștii că repetă întrebările doar pentru a obține titluri de impact.
Comportamentul edilului a fost înregistrat și în alte contexte oficiale, unde acesta a folosit un ton critic și imitații. La o ședință a Primăriei din data de 27 iulie 2026, Ion Ceban i-a numit „tripăduși” pe reprezentanții ministerelor și a parodiat un mesaj transmis de premier. În cadrul acelei ședințe, care a durat aproape 40 de minute, edilul a ocupat aproximativ 30 de minute din timp, în timp ce raportul de la reprezentantul Educației a fost singurul prezentat oficial.
Atacurile la adresa presei au continuat și prin nominalizări directe ale unor jurnaliști și creatori de conținut. La o ședință a serviciilor Primăriei din 9 decembrie 2024, Ion Ceban a inclus o listă de nume, printre care Mariana Rață, Alexandru Cozer, Anatol Durbală și Cătălin Lungu, folosind formula de „măscărici lingecur”. Această abordare a transformat invitațiile oficiale în platforme de caracterizare a destinatarilor, înlocuind informațiile administrative standard cu injurii sau etichete politice.
Organizațiile de media au reacționat ferm la aceste declarații, cerând oprirea intimidării jurnaliștilor. Opt organizații, inclusiv Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente din R. Moldova, au condamnat discursul edilului. Acestea au îndemnat persoanele vizate de atacuri să utilizeze toate mijloacele legale disponibile pentru a se apăra. Aceasta nu este prima dată când Ion Ceban folosește comparații controversate, precum când a numit TV8 „portavocea și pampersul PAS” în timpul unei conferințe de presă din 21 februarie 2024.
Aceste incidente de comunicare reflectă o tensiune constantă între administrația municipală și reprezentanții presei din Chișinău. Utilizarea unor termeni precum „portavocea” sau „pampersul” este văzută de jurnaliști ca o tentativă de a obiectiviza instituțiile de presă, deși aceste metafore nu constituie dovezi ale unei subordonări politice. În contextul în care ședințele de administrație includ tot mai des comentarii politice și imitații, rolul de informare al comunicării oficiale pare să fie influențat de stilul personal al primarului.
În perioada recentă, discuțiile despre transparență și etică în spațiul public au fost intensificate de diverse evenimente din regiune. Deși contextul geopolitic și social rămâne unul complex, modul în care liderii locali interacționează cu jurnaliștii rămâne un subiect de interes pentru monitorizarea democrației și a libertății de exprimare în Republica Moldova.