Piețele valutare și bursiere traversează o perioadă de volatilitate, sub influența incertitudinilor politice și a diferențelor de randament ale obligațiunilor de stat. Euro a înregistrat o depreciere față de dolarul american, ajungând la aproximativ 1,12, un nivel nesemnalat din mai 2025. Această scădere este alimentată de lărgirea diferenței dintre randamentele obligațiunilor de stat americane pe 10 ani și cele germane, care a crescut de la 1,4 puncte procentuale la peste 1,8 puncte procentuale.
În România, leul a intrat într-o etapă de depreciere față de euro și dolar, cursul de schimb ajungând vineri la 5,34 față de euro și 4,75 față de dolar. Marți, scăderea a continuat, leul atingând 5,35 față de euro și 4,76 față de dolar. Această evoluție este cauzată de criza politică prelungită și de deciziile agențiilor de rating, în contextul în care lipsa unui guvern ridică semne de întrebare privind direcția țării și reformele de stabilizare bugetară.
Bursa de Valori din București a resimțit aceste presiuni, înregistrând o scădere de 7% în ultima lună, deși indicele BET a marcat luni o creștere de peste 4%. Investitorii așteaptă cu interes decizia Băncii Naționale a României privind rata dobânzii, care va fi anunțată joi. O reducere a dobânzii este considerată puțin probabilă în ciuda recesiunii, deoarece presiunile inflaționiste persistă, iar slăbirea leului face importurile esențiale, precum combustibilul, mai scumpe.
Instabilitatea din zona euro este accentuată de situația finanțelor publice din Franța și de alegerile anticipate din Spania. Franța se confruntă cu o vânzare masivă de obligațiuni și cu un deficit bugetar care nu se apropie de ținta de 5% din PIB, determinând o creștere a costurilor de împrumut. Obligațiile franceze pe 10 ani au avut cea mai slabă performanță trimestrială de la introducerea monedei euro, iar diferența față de cele germane a atins 152 de puncte de bază.
În Spania, alegerile din 29 noiembrie adaugă un strat suplimentar de incertitudine, având în vedere că datoria publică este aproape de 101% din PIB. Deși poziția fiscală este relativ mai solidă decât în Franța sau Italia, volatilitatea va crește. Investitorii vor urmări atent sectorul băncilor, sectorul energiilor regenerabile și al utilităților, precum și acțiunile din sectorul apărării, în funcție de prioritățile politice ce vor apărea după scrutin.
Evoluțiile economice actuale sunt strâns legate de stabilitatea instituțiilor și de capacitatea guvernelor de a gestiona deficitul bugetar. În România, deciziile monetare și stabilitatea politică rămân piloni esențiali pentru atenuarea presiunii asupra monedei naționale. Pe măsură ce piețele urmăresc deciziile băncilor centrale, restabilirea încrederii în finanțele publice va fi crucială pentru reducerea costurilor de împrumut și pentru stabilizarea cursului de schimb.