Inteligența artificială poate crește productivitatea companiilor, însă există riscuri legate de reducerea oportunităților de angajare pentru tineri, în contextul în care administrația publică din România testează încă integrarea acestor tehnologii. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”, Călin Alexandru Ur, Aurel-Cătălin Giulescu și Ionuț Valentin Sas au subliniat importanța cercetării, pregătirii specialiștilor și adaptării instituțiilor pentru economia viitorului.
Ionuț Valentin Sas, Senior Vice President Finance la UiPath, a explicat că tehnologia poate compensa deficitul de forță de muncă cauzat de îmbătrânirea populației din țările dezvoltate. Acesta a menționat că, la nivel organizațional, obiectivul nu este optimizarea posturilor, ci extinderea capacității de lucru a angajaților pentru a realiza mai multe activități în același timp. Totuși, Sas a avertizat că procesul implică o fel de selecție naturală, în care unele poziții vor fi afectate și unii colegi vor pleca din companii.
Călin Alexandru Ur, directorul ELI-NP Măgurele, a pus accent pe rolul crucial al cercetării și inovării, comparând necesitatea acesteia cu combustibilul unei societăți. El a amintit că infrastructura de la Măgurele a atras ingineri și cercetători din peste 25 de țări, subliniind nevoia de a pregăti tinerii pentru tehnologii emergente. Directorul a avertizat însă că există un risc ca tinerii să devină leneși și să lase inteligența artificială să gândească în locul lor, ignorând faptul că tehnologia poate inventa informații eronate.
În ceea ce privește sectorul public, Aurel-Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a susținut că digitalizarea trebuie să însemne de fapt transformarea modului de funcționare al instituțiilor, nu doar introducerea unor instrumente informatice. El a prezentat cartea electronică de identitate ca pe un succes major și un pas către transformarea digitală, abordând totodată reticența unor cetățeni care văd cipul acestui document ca pe un pericol de monitorizare, în ciuda existenței multor alte cipuri invizibile în dispozitivele digitale utilizate zilnic.
Președintele ADR a semnalat că administrația publică nu ține pasul cu viteza dezvoltării automatizării, deoarece instituțiile încă testează momentul oportun pentru introducerea inteligenței artificiale. Deși există servicii digitalizate, precum starea civilă, utilizarea lor rămâne limitată. De asemenea, deși platforma Ghișeul.ro a fost migrată în cloudul guvernamental, Giulescu a ridicat semne de întrebare privind capacitatea statului de a susține aceste sisteme financiar pe termen lung, în următorii cinci ani.
Planificarea digitală pe termen lung rămâne o provocare majoră pentru autorități. Aurel-Cătălin Giulescu a recunoscut că, deși se poate anticipa ecosistemul digital pentru anul 2030 prin pregătirea unui nou ciclu de finanțare, rămâne dificultatea de a anticipa și pregăti structurile pentru anul 2035. Această lipsă de pregătire pentru viitorul îndepărtat subliniază decalajul dintre evoluția tehnologică accelerată și ritmul de adaptare al instituțiilor de stat din România.