Cutremurul cu o magnitudine de 5,7 produs miercuri noapte în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 120 de kilometri, a generat reacții fizice intense la mulți cetățeni. Fenomene precum palpitațiile, tensiunea arterială ridicată și dificultățile de somn au fost raportate de numeroși români după trezirea bruscă provocată de mișcarea pământului. Deși autoritățile nu au înregistrat pagube materiale, evenimentul a cauzat două persoane rănite ușor și numeroase cazuri de atacuri de panică.
Medicul cardiolog Ștefan Busnatu, cadru didactic la UMF „Carol Davila” din București, explică faptul că organismul reacționează la pericol prin eliberarea de adrenalină și noradrenalină. Această descărcare de hormoni are patru efecte directe asupra sistemului cardiovascular: creșterea bruscă a pulsului, urcarea tensiunii arteriale prin strângerea vaselor, activarea trombocitelor care face sângele mai „lipicios” și instabilitatea ritmului cardiac. La persoanele cu afecțiuni preexistente, aceste schimbări pot declanșa evenimente acute grave.
Specialistul menționează riscul de apariție a sindromului Takotsubo, cunoscut sub numele de „sindromul inimii frânte”, care reprezintă o slăbire bruscă a mușchiului cardiac sub influența unui stres emoțional intens. Deși acest sindrom seamănă cu un infarct, arterele rămân libere, iar recuperarea are loc de obicei în câteva săptămâni. Acest fenomen afectează în special femeile trecute de menopauză, fiind o reacție fiziologică la șocul provocat de evenimente precum cutremurul recent.
Persoanele care trebuie să fie extrem de vigilente în zilele următoare sunt cele cu boli coronariene, istoric de infarct, utilizatori de stent sau bypass, precum și pacienții cu insuficiență cardiacă sau hipertensiune slab controlată. Riscul este crescut și pentru cei cu fibrilație atrială, pacienții cu pacemaker, persoanele cu diabet sau cei peste 65 de ani. Ștefan Busnatu recomandă apelarea imediată la 112 în caz de dureri în piept, lipsă de aer sau slăbiciune pe o parte a corpului.
Pentru gestionarea riscului, medicul propune crearea unui „kit cardiac” de urgență, care să includă medicamente pentru cel puțin 7 zile, lista tratamentului pe hârtie și un tensiometru automat de braț. Este esențial ca pacienții să nu își modifice singuri dozele de medicamente și să monitorizeze tensiunea dimineața și seara, notând valorile pentru medic. Un element important este păstrarea documentelor medicale recente și a cardului de pacemaker în rucsacul de urgență.
În contextul securității naționale, alte evenimente de actualitate au fost raportate recent, precum avertismentul Ambasadei SUA la București privind riscurile legate de adunările mari. Deși seismul de miercuri a fost moderat, experiența unor cutremure istorice, precum cel de la Northridge din 1994, arată că stresul acut poate crește semnificativ numărul de decese cardiace subite. Această legătură dintre evenimentele naturale și sănătatea cardiovasculară rămâne un factor de risc major pentru populația vulnerabilă.