Meteorologii de la ANM avertizează că iernile din România urmează să devină din ce în ce mai blânde, pierzând caracterul rece de odinioară. Această schimbare climatică afectează direct prezența zăpezii, deoarece temperaturile ridicate fac ca stratul de zăpadă să se topească mult mai rapid decât în anii trecuți. Fenomenul pune sub semnul întrebării viitorul sporturilor de iarnă, în special în zonele cu altitudini mici, unde condițiile devin tot mai dificile pentru turiști.
Raul Ilea, meteorolog previzionist la ANM, explică faptul că climatologia actuală indică o lipsă de consistență a stratului de zăpadă în zonele de relief scăzut. Această situație ar putea face imposibilă practicarea schiului sau a altor sporturi de iarnă în anumite regiuni. Pentru ca activitățile să poată continua, este necesar ca temperaturile să scadă sub pragul de -10 grade Celsius în nopțile și diminețile de iarnă, astfel încât stratul de zăpadă să se mențină pe pârtiile de schi.
Zăpada artificială reprezintă o soluție pentru menținerea pârtiilor, însă această metodă implică provocări economice și logistice semnificative pentru stațiuni. Producerea zăpezii artificiale necesită un consum ridicat de apă și energie, ceea ce duce la creșterea costurilor de funcționare. În București, tendința este similară, iar în ultimul an ninsoarea a apărut abia în februarie, topindu-se rapid în doar câteva zile. Meteorologii precizează că prognozele exacte pentru sărbători nu pot fi făcute cu luni înainte.
Din cauza crizei zăpezii, pasionații de schi sunt din ce în ce mai mult nevoiți să se orienteze către stațiuni aflate la altitudini foarte mari. Specialiștii recomandă domeniile schiabile care depășesc pragul de 2.000–2.500 de metri altitudine pentru a asigura condiții optime. În Alpi, perioada ianuarie rămâne cea mai bună pentru schi, deoarece temperaturile scăzute permit menținerea zăpezii pulvăr. Pentru vacanțele de primăvară, în martie sau aprilie, singura opțiune sigură sunt pârtiile înalte de pe ghețar.
Problema lipsei de zăpadă nu este doar o chestiune de confort, ci poate duce la dispariția unor zone turistice întregi. Un exemplu relevant este stațiunea Céüze 2000 din Alpii francezi, care a fost închisă în 2018 după 85 de ani de activitate. Din cauza zăpezii tot mai rare și a costurilor mari, stațiunea a devenit un loc abandonat, fiind numită de presă o „stațiune fantomă”. Această situație demonstrează impactul real al schimbărilor climatice asupra economiei locale și a turismului.
Fenomenele meteorologice extreme și schimbările de temperatură sunt procese care afectează nu doar turismul, ci și întreaga infrastructură și activități zilnice. În contextul actual, prognozele locale rămân precise doar până la cinci zile înainte de eveniment, după care incertitudinea crește considerabil. Monitorizarea constantă a temperaturilor și a precipitațiilor este esențială pentru anticiparea modului în care iernile vor influența regiunea în perioada următoare.