Premierul italian, Giorgia Meloni, a inițiat o procedură oficială pentru protejarea identității sale audio în cadrul Uniunii Europene. Aceasta a depus la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) o cerere de înregistrare a propriei voci ca marcă, într-un efort de a combate utilizarea deepfake-urilor. Documentele consultate de Reuters, care au fost confirmate de biroul premierului, arată că această măsură vizează protecția împotriva conținuturilor manipulate prin inteligență artificială.
Cererea oficială, datată 5 octombrie, este însoțită de o înregistrare audio cu o durată de patru secunde. În acest material, Meloni repetă de două ori, în limba italiană, expresia „Io sono Giorgia”, ceea ce înseamnă „Eu sunt Giorgia”. Această formulare are o semnificație aparte pentru liderul italian, fiind asociată cu un discurs susținut la un miting politic în anul 2019. Expresia a fost ulterior utilizată și ca titlu pentru autobiografia sa publicată în 2021.
Decizia de a solicita protecție juridică vine în urma unor incidente repetate cu imagini și conținuturi manipulate care au circulat pe internet. Printre acestea, sursa menționează că au apărut chiar și imagini pornografice de tip deepfake în care premierul apărea în lenjerie intimă. Giorgia Meloni a condamnat ferm aceste materiale, considerându-le tentative de atac la adresa persoanei și metode de răspândire a informațiilor false, îndemnând totodată utilizatorii să verifice autenticitatea conținuturilor.
În prezent, cererea depusă la EUIPO se află în etapa de examinare de către autorități. Deși aprobarea înregistrării nu va opri automat generarea de deepfake-uri prin inteligență artificială, aceasta ar putea oferi noi instrumente juridice. Meloni va putea acționa în instanță persoanele care îi reproduc vocea fără autorizație. Această strategie juridică urmează o acțiune bașlată în 2024 împotriva unui bărbat din Sardinia, acuzat de crearea de imagini pornografice digitale.
Protecția identității digitale și a drepturilor de proprietate intelectuală asupra caracteristicilor biometrice reprezintă o provocare juridică nouă în era inteligenței artificiale generative. În contextul creșterii numărului de conținuturi manipulate, instituțiile europene precum EUIPO sunt implicate în definirea modului în care marcile pot fi folosite pentru a combate dezinformarea. Această evoluție juridică încearcă să creeze un cadru de apărare pentru liderii publici împotriva atacurilor digitale care vizează reputația.
Problema manipulării identității prin tehnologii avansate a devenit o temă centrală în dezbaterea despre siguranța informației. Utilizarea vocii sau a chipului pentru a crea conținut fals reprezintă o metodă de atac care poate afecta nu doar liderii politici, ci și orice cetățean. În acest context, recunoașterea caracteristicilor personale ca proprietate intelectuală poate deveni un mecanism esențial pentru combaterea dezinformării la nivel global.