Poliția Brașov a declanșat o operațiune de amploare care vizează un grup de persoane suspectate de înșelăciune și spălare de bani. Acțiunea de control implică executarea a 24 de mandate de percheziție domiciliară în mai multe județe din România. Obiectivul principal al anchetei este identificarea modului în care sume de bani au fost redirecționate către conturi de pe platforme de jocuri de noroc sau aplicații de plată.
Modul de operare a fraudatorilor a implicat contactarea angajaților magazinelor prin telefon. Suspecții se prezentau drept reprezentanți ai companiilor care gestionează terminalele de plată self-service instalate în punctele de lucru. Sub pretextul unor necesități tehnice, aceștia îi îndrumau pe angajați să efectueze anumite operațiuni financiare prin intermediul terminalelor, reușind astfel să manipuleze procesul de plată al clienților.
Investigația a relevat că banii transferați au ajuns în conturi deschise pe aplicații de plată sau pe platforme de jocuri de noroc. Deși conturile folosite aparțineau unor persoane terțe, anchetatorii susțin că persoanele vizate de dosar aveau control direct asupra acestora. Prin acest mecanism de fraudă, s-ar fi rulat sume de aproximativ 80.000 de lei, conform datelor furnizate de Poliția Brașov.
Operațiunea de percheziție este coordonată de procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov. Pe lângă polițiștii din Brașov, la acțiune participă efective din Galați, Buzău, Bacău, Iași, Vrancea, Maramureș și Poliția Capitalei. În cadrul perchezițiilor, anchetatorii urmăresc să colecteze documente, obiecte și medii de stocare care pot servi drept probe în dosar.
După finalizarea etapelor de percheziție, poliția va pune în executare 15 mandate de aducere pentru audieri. În urma acestor proceduri, anchetatorii vor decide dacă se impun măsuri legale împotriva celor implicați. Această serie de sesizări a început să fie înregistrate la nivel național începând cu luna noiembrie 2024, vizând în special societăți comerciale de mici dimensiuni.
Cazul de fraudă prin telefon este unul dintre exemplele de criminalitate economică care vizează sectorul de retail și serviciile de procesare a plăților. În astfel de situații, tehnologia de plată self-service devine un punct vulnerabil dacă angajații sunt manipulați să execute operațiuni neautorizate. Anchetele de acest tip urmăresc nu doar recuperarea sumelor, ci și identificarea rețelelor care folosesc conturi de terți pentru a spăla banii.