Perspectivele de creștere economică pe termen mediu pentru Europa Centrală și de Est au suferit o deteriorare semnificativă, conform unor avertismente emise de Fondul Monetar Internațional. Reprezentantul regional al instituției, Carlos Mulas-Granados, a subliniat marți că ritmul de dezvoltare al regiunii este în scădere. Estimările indică un ritm mediu de creștere de aproximativ 2,5% pentru anul 2026, o valoare mult mai mică față de pragul de circa 5% care era înregistrat înainte ca statele din această zonă să devină membre ale Uniunii Europene.
Această încetinire afectează direct procesul de convergență economică față de Europa de Vest. Carlos Mulas-Granados a explicat faptul că durata necesară pentru a recupera decalajul de venituri și productivitate va fi mult mai mare în viitor. Regiunea nu se mai poate baza pe ritmurile accelerate care au marcat perioada de după aderarea la UE. FMI a semnalat, de asemenea, că contribuția Europei Centrale și de Est la creșterea economică a blocului comunitar a scăzut de la 30% înainte de pandemie la aproximativ 27% în perioada 2020-2026.
Vulnerabilitatea economiilor din regiune este accentuată de dependența de Germania, principalul partener comercial pentru numeroase state CEE. Modelul economic actual se fundamentează pe integrarea în lanțurile industriale europene, însă slăbirea exporturilor germane afectează direct furnizorii regionali. În paralel, presiunea concurențială exercitată de exporturile Chinei devine tot mai intensă pentru producătorii europeni. Această situație obligă economiile din Europa Centrală și de Est să își regândească urgent strategiile de dezvoltare pentru a rămâne competitive pe piețele internaționale.
Pentru a contracara aceste provocări, FMI recomandă diversificarea schimburilor comerciale și reducerea dependenței de câțiva parteneri cheie. O problemă majoră este declinul demografic, care impune creșterea participării pe piața muncii a tinerilor, a femeilor și a lucrătorilor vârstnici. Instituția propune, de asemenea, accelerarea investițiilor în inovare și pregătirea pentru economia bazată pe inteligență artificială. Sectoare precum energia, tranziția climatică și industria de apărare sunt identificate ca potențiale motoare de creștere care pot genera locuri de muncă și tehnologii noi.
În ceea ce privește sectorul militar, Carlos Mulas-Granados susține că statele ar trebui să își dezvolte capacitatea proprie de producție. Regiunea ar trebui să evite dependența de furnizori din SUA sau Coreea de Sud pentru echipamentele necesare. Fondurile europene din viitorul buget al Uniunii Europene pot susține această transformare prin investiții în infrastructură, digitalizare și apărare. Totuși, FMI avertizează că aceste resurse trebuie direcționate către schimbarea modelului economic, nu doar către finanțarea consumului sau a proiectelor cu impact limitat asupra productivității.
Procesul de convergență economică între statele membre ale Uniunii Europene vizează reducerea diferențelor de nivel de trai și de dezvoltare industrială între regiunile de Vest și cele de Est. În contextul actual, statele din Europa Centrală și de Est trebuie să treacă de la un model bazat pe costuri reduse la unul centrat pe productivitate și tehnologie. Această tranziție este esențială pentru a menține relevanța economică în fața noilor provocări globale și a schimbărilor structurale ale pieței muncii.