Economia României traversează o perioadă dificilă, înregistrând o scădere de 0,7% în prima jumătate a anului. Conform analizei lui Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, revenirea la o creștere economică sustenabilă și impactul pozitiv asupra bugetului cetățenilor vor veni mult peste termenul imediat. În cel mai favorabil scenariu, puterea de cumpărare a populației ar putea începe să crească abia în anul 2027, depinzând de controlul inflației și de stabilitatea contextului extern.
Din punct de vedere structural, România se confruntă cu o lipsă de reforme esențiale, fiind mult sub obiectivele europene privind investițiile în Cercetare și Dezvoltare. În timp ce țări precum Polonia au beneficiat de o creștere economică accentuată datorită investițiilor în educație, România a avut creșteri sub potențial în ultimii ani. În 2024, creșterea PIB a fost de aproximativ 0,9%, iar pentru 2025 se estimează un avans de doar 0,7%, ceea ce indică o realitate economică îngustă.
Investițiile străine sunt descurajate de lipsa predictibilității fiscale și de costurile ridicate ale energiei electrice. Ciprian Dascălu menționează că impozitul pe cifra de afaceri afectează companiile mari, determinând unele entități să își realloce resursele în alte țări. În plus, costurile ridicate pentru energia electrică în Europa de Est pun presiune pe sectorul non-casnic din România, limitând atractivitatea pieței pentru investitorii care caută stabilitate și costuri previzibile.
Modelul economic bazat pe creșterea masivă a consumului, utilizat între 2015 și 2020, este considerat unul nesănătos de către experți. Această abordare a dus la dezechilibre, deoarece a fost susținută de creșterea salariilor fără o creștere corespunzătoare a productivității. În prezent, România se confruntă cu un deficit de cont curent de 7-8%, un indicator mult mai ridicat decât cel al unor țări vecine precum Polonia sau Cehia, care mențin deficitul între -1% și +1 brut.
Se anticipează că inflația va scădea semnificativ, ajungând la nivelul de 4,3% la finalul anului viitor. Deși este o dezinflație importantă, procesul este lent, iar evenimentele globale precum conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu rămân factori de risc major. O economie vulnerabilă, marcată de deficite gemene mari, este extrem de sensibilă la orice șoc extern care poate destabiliza lanțurile de producție și puterea de cumpărare a cetățenilor.
Contextul economic actual este marcat de o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor externe, de la pandemie la conflicte regionale. România gestionează deficite bugetare constante, depășind frecvent pragul de 6% din PIB, ceea ce limitează capacitatea de reacție în fața crizelor. Această poziție financiară, combinată cu necesarul de finanțare la costuri ridicate, pune presiune pe stabilitatea macroeconomică a țării pe termen lung.