Dunărea traversează o perioadă de deficit hidrologic semnificativ, având un debit mult mai mic decât cel obișnuit pentru această lună. Datele oficiale arată că nivelul fluviului este sub jumătatea mediei multianuale calculate pentru luna septembrie. Situația este monitorizată constant de autorități, deoarece prognozele emise de hidrologi indică faptul că debitul va continua să scadă până la finalul lunii septembrie, afectând întreg cursul de apă.
Conform informațiilor furnizate de oficialii Apele Române Jiu, debitul la Baziaș este în prezent de 1.600 mc/s. Această valoare este cu aproximativ 58% mai mică decât media multianuală pentru luna septembrie, care este de 3.800 mc/s. Situația este considerată critică, având în vedere că prognoza pentru următoarele zile anticipează o scădere suplimentară a debitului, care ar putea ajunge la aproximativ 1.350 mc/s până la data de 30 septembrie.
Problema debitului redus nu este limitată doar la teritoriul României, ci afectează și alte țări riverane pe care fluviul le traversează. În Serbia, la Novi Sad, s-au înregistrat valori de aproximativ 1.100 mc/s, în timp ce la Bezdan debitul a fost de circa 860 mc/s. În Bulgaria, raportările de la diverse stații au indicat valori cuprinse între 1.400 și 1.570 mc/s, confirmând caracterul regional al scăderii nivelului de apă.
La nivelul Porților de Fier, situația debitelor este monitorizată cu atenție prin măsurători specifice. Debitul afluent prognozat la Baziaș pentru astăzi este de 1.550 mc/s, însă valorile înregistrate la Porțile de Fier sunt diferite. La ora 06:00, debitele defluente instantanee au fost de 905 mc/s la Porțile de Fier 1 și de 1.532 mc/s la Porțile de Fier 2, oferind o imagine clară asupra dinamicii de defluare a apei.
Scăderea nivelului Dunării are repercusiuni directe asupra mai multor sectoare vitale ale societății și economiei. Reprezentanții Apele Române Jiu subliniază că acest fenomen afectează navigația, transportul, ecosistemele naturale, precum și alimentarea cu apă și gestionarea resurselor hidrice. Din acest motiv, deciziile privind gospodărirea resurselor de apă sunt adaptate în permanență pentru a răspunde nevoilor din teren, pe măsură ce evoluția fluviului este urmărită continuu.
Impactul acestui deficit hidrologic este vizibil și în sectorul energetic, deoarece scăderea debitului a avut consecințe asupra producției de energie. Din cauza nivelului scăzut al fluviului, Centrala Cernavodă este oprită încă din perioada verii. Monitorizarea constantă a debitelor rămâne esențială pentru a gestiona riscurile de aprovizionare și pentru a proteja infrastructura critică aflată în proximitatea cursului de apă.