Debitul Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, va rămâne în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile ale intervalului de prognoză. Ulterior, se estimează o creștere ușoară a acestuia până la pragul de 1.650 mc/s, conform datelor emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Această evoluție este semnificativ mai mică decât media multianuală pentru luna septembrie, care este de 3.800 mc/s, conform prognozei pentru perioada 19 – 26 septembrie 2026.
În zona de aval a Porțile de Fier, debitele vor prezenta, în general, o tendință de creștere pe parcursul perioadei monitorizate. Totuși, există o excepție în prima parte a intervalului, când nivelurile vor rămâne relativ staționare pe sectorul cuprins între Brăila și Tulcea. Hidrologii au elaborat o prognoză trimestrială pentru luna septembrie, în care debitul maxim al Dunării este estimat la 1.800 mc/s, în timp ce debitul minim va fi de 1.400 mc/s.
În ceea ce privește râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi menținute la valori relativ staționare pe întreaga durată a intervalului de prognoză. Totuși, experții avertizează că pot apărea creșteri de niveluri și debite pe anumite cursuri de apă din zonele de munte și de deal. Aceste variații sunt prognozate ca având o probabilitate mai mare de apariție la mijlocul intervalului, fiind cauzate de precipitațiile estimate și de procesul de propagare a acestora.
Regimul hidrologic din luna septembrie 2026 va fi caracterizat de valori cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare. Pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei și pe bazinele superioare ale Buzăului și Ialomiței, valorile vor fi mai mari, situându-se între 50% și 80%. În schimb, pe râurile din bazinele Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe cele din Dobrogea, debitele vor fi sub 30%.
Nivelul de apă de pe Dunăre are un impact direct asupra pieței energiei din România. În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a menționat recent că centrala de la Cernavodă, care este în prezent oprită, va putea fi repornită doar spre sfârșitul lunii septembrie. Această situație este strâns legată de disponibilitatea resurselor hidrologice necesare funcționării infrastructurii energetice naționale.
Monitorizarea debitelor de apă este un proces continuu realizat de autoritățile specializate pentru gestionarea resurselor naturale și a riscurilor hidrologice. Datele furnizate de instituțiile precum INHGA sunt esențiale pentru planificarea utilizării apei în agricultură, energie și protecția mediului, oferind un cadru predictiv pentru gestionarea fluxurilor de apă pe principalele cursuri hidrografice ale țării.