Nivelul apei de la intrarea în România în Dunăre a scăzut semnificativ, fiind sub jumătatea valorii medii multianuale pentru luna septembrie. Situația hidrologică este critică, iar prognozele indică o continuare a scăderii debitului până la sfârșitul lunii. Această evoluție afectează nu doar România, ci și toate țările riverane, având implicații directe asupra navigației, transportului, ecosistemelor și gestionării resurselor de apă din întreaga regiune.
Conform datelor furnizate de Apele Române Jiu, debitul la Baziaș este în prezent de 1.600 mc/s, în timp ce media multianuală pentru septembrie este de 3.800 mc/s. Această valoare reprezintă o scădere de aproximativ 58% față de normal. Prognoza de la INHGA-CNPH indică o agravare a situației, estimând că până pe 30 septembrie debitul va scădea și mai mult, ajungând la aproximativ 1.350 mc/s.
Problema debitului scăzut are un impact direct asupra securității energetice, având în vedere că Centrala Nuclearelectrică Cernavodă a fost oprită complet pe 13 august din cauza nivelului minim istoric al apei. Cotele de la Cernavodă au fost raportate la -245 cm, ceea ce înseamnă 30 de cm sub nivelurile înregistrate la începutul lunii august. Guvernul analizează măsuri operative, precum utilizarea unor barje, motopompe de la IGSU și eventual un transfer de apă din Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Pe termen lung, soluția structurală pentru stabilizarea nivelului apei este proiectul BALA II, însă implementarea acestuia a fost amânată. Experții consideră necesară actualizarea indicatorilor tehnico-economici adoptați în 2024, deoarece aceștia nu au luat în calcul evoluțiile climatice actuale. Proiectul, estimat la aproximativ 200 milioane de euro, este esențial pentru a permite funcționarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă în condiții de secetă.
În restul regiunii, situația este similară, cu debite scăzute raportate în diverse stații. În Serbia, la Novi Sad, debitul a fost de aproximativ 1.100 mc/s, iar la Bezdan circa 860 mc/s. În Bulgaria, valorile înregistrate au oscilat între 1.400 și 1.570 mc/s, în funcție de locația stației de măsurare. Monitorizarea constantă este necesară pentru a adapta deciziile de gospodărire a resurselor de apă la aceste variații extreme.
Gestionarea resurselor de apă și monitorizarea debitelor sunt procese critice pentru stabilitatea economică și ecologică a bazinului Dunării. Scăderile de nivel pot compromite atât infrastructura hidrotehnică, cât și activitățile comerciale de transport fluvial. În contextul actual, necesitatea unor investiții masive în infrastructură, precum proiectul BALA II, devine o prioritate pentru asigurarea continuității serviciilor de răcire ale centralelor nucleare și a navigabilității pe brațul principal.