Debitul Dunării la punctul de intrare în țară, în secțiunea Baziaș, a ajuns la valori care sunt de două ori mai mici decât media normală pentru luna septembrie. Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 19 - 26 septembrie 2026, fluviul se confruntă cu un regim hidrologic redus. Valorile estimate indică o situație de sub nivelul obișnuit de curs.
În primele două zile ale intervalului de prognoză, debitul la Baziaș va rămâne staționar în jurul valorii de 1.550 mc/s. Ulterior, se estimează o creștere ușoară a acestuia până la pragul de 1.650 mc/s. Această prognoză rămâne mult sub media multianuală a lunii septembrie, care este de 3.800 mc/s. Hidrologii au calculat că, pentru întreaga lună septembrie, debitul maxim va fi de 1.800 mc/s, în timp ce minimul va fi de 1.400 mc/s.
În zona de aval de Porțile de Fier, debitele vor prezenta, în general, o tendință de creștere. Totuși, în prima parte a perioadei analizate, se va observa o staționare pe sectorul Brăila - Tulcea. Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor rămâne relativ constante pe toată durata prognozei. Există însă posibilitatea unor creșteri de nivel și debite pe anumite râuri din zonele de munte și de deal, ca urmare a precipitațiilor.
Regimul hidrologic din septembrie 2026 se va situa între 30% și 50% din mediile multianuale lunare pe majoritatea cursurilor de apă. Valorile vor fi mai ridicate, între 50% și 80%, pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei și pe bazinul superior al Buzăului și Ialomiței. În schimb, pe râurile din bazinul Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea, debitele vor fi sub 30%.
Scăderea debitului Dunării a avut consecințe critice asupra funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă. Din cauza secetei prelungite, debitul la centrală a scăzut la 1.650 mc/s, ceea ce a forțat oprirea ambelor unități ale centralei înainte de jumătatea lunii august. Autoritățile au încercat să intervină prin detonarea unei stânci în aval de Izvoarele și prin scufundarea unor barje cu bolovăniș, însă aceste măsuri nu au reușit să crească nivelul apei necesar.
Situația actuală de deficit hidrologic este rezultatul unei perioade de secetă care a afectat larg regiunea. Această stare a fost influențată de un dom de căldură care a afectat România încă din ultima lună de primăvară. Scăderea debitului la niveluri istorice a pus sub presiune infrastructura energetică, forțând decizii de oprire a producției la Cernavodă pentru a proteja integritatea sistemului în condiții de apă insuficientă.