Debitul fluviului Dunărea a ajuns la valori extrem de scăzute, fiind în prezent cu 58% sub media multianuală calculată pentru luna septembrie. Situația este monitorizată atent de oficialii Apele Române, deoarece prognozele hidrologice indică o tendință de scădere a volumului de apă care va continua până la finalul lunii septembrie. Această scădere este vizibilă pe întreg segmentul fluviului, afectând nu doar teritoriul României, ci și restul țărilor riverane.
Conform datelor furnizate de INHGA-CNFH, debitul înregistrat astăzi la Baziaș este de 1.800 mc/s, o valoare mult sub media de 3.800 mc/s pentru această perioadă. Documentul de prognoză avertizează că nivelul va continua să scadă treptat, ajungând la aproximativ 1.350 mc/s până la data de 30 septembrie. Această evoluție negativă a volumului de apă este confirmată de datele hidrologice recente, care arată o distanță mare față de valorile obișnuite de curs.
La Porțile de Fier, situația debitului este monitorizată prin măsurători specifice atât pentru afluenți, cât și pentru efluent. Debitul efluent instantaneu, înregistrat la ora 06:00, a fost de 905 mc/s la Porțile de Fier 1 și de 1.532 mc/s la Porțile de Fier 2. În același timp, debitul afluent prognozat la Baziaș pentru această zi este de 1.550 mc/s, oferind o imagine clară asupra modului în care fluxul de apă este distribuit în zona de frontieră.
Scăderea nivelului de apă este observată și în alte țări traversate de Dunărea, conform raportărilor oficiale din regiune. În Serbia, la Novi Sad, debitul a fost de aproximativ 1.100 mc/s, în timp ce la Bezdan cifrele au indicat circa 860 mc/s. În Bulgaria, valorile raportate de diverse stații hidrologice au oscilat în intervalul cuprins între 1.400 și 1.570 mc/s, confirmând faptul că fenomenul de scădere a debitului este unul regional.
Reprezentanții Apele Române subliniază că acest deficit de apă are implicații directe asupra unor activități vitale și asupra mediului înconjurător. Scăderea nivelului fluviului afectează navigația și transportul pe apă, dar și sănătatea ecosistemelor naturale. De asemenea, situația pune presiune pe gestionarea resurselor de apă și pe procesele de alimentare cu apă, motiv pentru care monitorizarea continuă a evoluției fluviului este considerată esențială pentru siguranța acestor sisteme.
Monitorizarea debitelor fluviilor este un proces critic pentru gestionarea riscurilor hidrologice și pentru planificarea infrastructurii de transport și apă. În România, datele oficiale privind nivelurile de apă sunt centralizate de instituții precum Apele Române și INHGA pentru a oferi avertizări timpurii. Aceste informații sunt fundamentale pentru sectoarele economice care depind de stabilitatea fluxului de apă pentru funcționarea normală a activităților comerciale și industriale.